Legendele Olimpului-Zeii, Mitologie greaca, Titanii, Hercule, Heracle fiul lui Zeus şi al Alcmenei, Zeii olimpului,

Legendele Olimpului-Zeii, Mitologie greaca, Titanii, Hercule, Heracle fiul lui Zeus şi al Alcmenei, Zeii olimpului,
Heracle este un vestit erou din mitologia greaca, neîntrecut în forta si vitejie si care, dupa moarte, a fost primit în rândul zeilor devenind astfel nemuritor.

R & D BUSINESS VENTURES LLC - Consultanta, redactarea si inregistrarea inventiilor in USA, Europa, Asia, comercializare, vanzare, licente, pe piata din USA si Internationala :
 
Apasa aici: www.ipglobalinventions.com


Mitologie

Heracle - numit de catre romani Hercules - era fiul lui Zeus si al Alcmenei. Pentru a se uni cu Alcmene, Zeus a luat chipul si înfatisarea sotului ei, Amphitryon, plecat sa lupte împotriva teleboenilor. Din unirea Alcmenei cu Zeus s-a nascut Heracle, iar din unirea Alcmenei cu Amphitryon, sosit imediat dupa aceea, s-a nascut Iphicles, frate geaman cu Heracle.

Dându-si seama de originea divina a lui Heracle, Amphitryon a consimtit sa-l creasca în casa sa, alaturi de Iphicles. Gelozia Herei fata de Alcmene s-a manifestat însa de timpuriu, înca înainte de nasterea copilului. Fiindca Zeus - ca sa-si ocroteasca viitorul fiu - fagaduise regatul Argosului primului urmas care se va naste din Perseu, Hera a îndemnat-o pe fiica ei, Ilithyia, care patrona nasterile, sa întârzie nasterea lui Heracle si sa o grabeasca în schimb pe cea a lui Eurystheus, fiul lui Sthenelos. Datorita acestui fapt, Eurystheus se naste la sapte luni, revenindu-i lui Argosul, iar Heracle e purtat zece luni în pântece de Alcmene.

Mânia Herei continua sa se reverse si dupa nastere, de data aceasta însa asupra copilului. Într-o noapte, când cei doi frati se aflau în leaganul lor, ea le trimite doi serpi cu gândul sa-l ucida pe Heracle. Fara sa-si piarda cumpatul, Heracle, desi avea numai zece luni, îi apuca pe fiecare cu câte o mâna si îi sugruma, în timp ce Iphicles, îngrozit, trezeste toata casa cu tipetele lui. Este un semn în plus pentru Amphitryon cu privire la originea divina a copilului. El îl creste însa mai departe în casa sa, ca pe propriul sau fiu. Când Heracle creste, el îsi înspaimânta parintele, ucigându-si dascalul, pe Linus, si acest fapt îl determina pe Amphitryon sa-l trimita pe Heracle la tara sa-i pazeasca cirezile.

Eroul sta acolo pâna la vârsta de optsprezece ani, când savârseste primul sau act de vitejie: ucide leul din Cithaeron, care atacase cirezile tatalui sau. Cu aceasta ocazie el se uneste cincizeci de nopti la rând cu cele cincizeci de fiice ale regelui Thespius, la care sta în gazda tot timpul cât dureaza vânatoarea. Dupa ce ucide fiorosul animal, Heracle se întoarce acasa. Pe drum se întâlneste cu solii regelui Erginus, trimisi sa ridice tributul la care erau supusi tebanii. El se lupta cu Erginus si îl învinge. Drept multumire ca i-a scapat pe tebani de tributul înjositor, regele Creon i-o da în casatorie lui Heracle pe fiica sa, Megara. Cu Megara eroul a avut mai multi copii.

Urmarindu-l mai departe cu mânia sa divina, Hera îi ia mintile si, într-un delir furios, îl determina sa-si ucida copiii. În urma savârsirii acestei crime, eroul consulta oracolul din Delphi. Pentru ispasire, Apollo îi porunceste sa-i slujeasca timp de doisprezece ani lui Eurystheus. La cererea acestuia, care îl pune la felurite munci, Heracle savârseste cele douasprezece mari fapte de vitejie cunoscute sub numele de muncile (ispravile) lui Heracles.

Cele douasprezece munci ale lui Heracle

    * Prima munca este uciderea leului din Nemeea, o fiara înspaimântatoare care pustia tinutul respectiv. Eroul îl sugruma, apoi îl jupoaie de pielea îngrozitoare la vedere. Înfatisându-se mai apoi îmbracat în aceasta piele lui Eurystheus, acesta, de frica, nu-i îngaduie sa patrunda în cetate ci îi porunceste sa-si depuna prada înaintea portilor. Cu aceasta ocazie eroul înfiinteaza Jocurile Nemeiene.

    * A doua munca este uciderea hidrei din Lerna. Nascuta din Typhon si din Echidna, hidra era un balaur monstruos, a carui rasuflare ucidea pe oricine îi simtea duhoarea. Ea avea nenumarate capete, care pe masura ce erau retezate cresteau la loc. Unul dintre capete era nemuritor. Heracles a reusit sa-i reteze capetele si, cu ajutorul nepotului sau, Iolaus, sa-i arda carnea în locul unde fusesera, pentru a le împiedica sa se mai regenereze. La urma el îi reteaza si capul cel nemuritor si, îngropându-l în pamânt, împinge deasupra lui o stânca uriasa. Sângele hidrei era si el aducator de moarte. De aceea, la plecare, eroul si-a muiat sagetile în el, facându-e astfel veninoase.

    * A treia munca este prinderea mistretului de pe muntele Erymanthus. Groaznicul animal a fost urmarit de catre erou prin mijlocul unor zapezi înalte, pâna când, sleit de puteri, a fost prins.

    * A patra munca este prinderea unui caprior cu coarne de aur, care apartinea zeitei Artemis. Vestit prin iuteala lui, capriorul a fost fugarit un an încheiat de catre erou, care, în cele din urma, l-a ajuns în Arcadia si, ranindu-l usor, a reusit sa-l prinda.

    * A cincea munca este curatarea grajdurilor lui Augias. Augias, regele din Elis, avea peste trei mii de vite si grajdurile care le adaposteau nu mai fusesera curatate de peste treizeci de ani. La porunca lui Eurystheus, Heracles s-a legat sa le curete într-o singura zi, cerându-i o rasplata lui Augias, daca avea sa reuseasca. Augias s-a învoit. Atunci eroul a schimbat cursurile râurilor Alpheus si Peneus si, abatându-le prin mijlocul grajdurilor, a facut ca tot gunoiul sa fie dus de ape pâna-n seara. Când si-a cerut însa plata cuvenita, Augias a refuzat sa-si tina fagaduiala, fapt pentru care avea sa fie pedepsit mai târziu de catre erou.

    * A sasea munca este distrugerea pasarilor stimfalide. În padurile care împrejmuiau lacul Stymphalis din Arcadia salasluiau puzderie de pasari de prada, care pustiau tinutul. Heracle le-a stârpit ucigându-le cu sagetile sale otravite.

    * A saptea munca este prinderea taurului din Creta. Odinioara, regele Minos voise sa-i sacrifice taurul lui Poseidon dar, cucerit de frumusetea animalului, îl crutase. Zeul marii se razbunase, facând taurul sa devina furios. Heracles a reusit sa-l prinda si i l-a adus lui Eurystheus, care însa i-a redat libertatea.

    * A opta munca este îmblânzirea iepelor lui Diomede. Diomede, regele Traciei, avea niste iepe salbatice pe care le hranea cu carne omeneasca. Heracles l-a ucis pe Diomedes si le-a dat iepelor lui sa-i manânce trupul. Dupa ce s-au ospatat din carnea stapânului lor, iepele au devenit blânde si s-au lasat usor prinse. Heracle i le-a adus si pe acestea lui Eurystheus.

    * A noua munca este dobândirea cingatorii purtate de Hippolyte, regina amazoanelor. Cingatoarea îi fusese daruita acesteia de însusi Ares, zeul razboiului. Heracle i-o ia, dupa ce se lupta cu amazoanele, si o daruieste fiicei lui Eurystheus.

    * A zecea munca este aducerea boilor lui Geryon, tot la porunca lui Eurystheus. Cirezile de boi ale lui Geryon se aflau pe insula Erythia, departe, catre apusul lumii. Ca sa ajunga acolo, eroul a strabatut desertul Libiei, apoi Oceanul, iar ca sa puna mâna pe boii lui Geryon l-a ucis mai întâi pe Orthrus, câinele cu doua capete care-i pazea, apoi pe Eurytion, uriasul care-i pastea si, în sfârsit, pe însusi Geryon, monstrul cu trei trupuri, caruia îi apartineau. Dupa multe peripetii, Heracle ajunge cu bine din nou la Eurystheus, nu fara sa fi avut de însa de furca pe drumul de întoarcere cu numerosi dusmani care îl atacasera, vrând sa-i fure boii.

    * A unsprezecea munca este culegerea merelor din Gradina Hesperidelor. Merele acestea erau de aur, si ele apartineau Herei, care le primise în dar, cu prilejul nuntii ei cu Zeus, de la Gaia. Hera le dusese în Gradina Hesperidelor si i le daduse în paza lui Ladon, un balaur urias cu o suta de capete. Dupa ce cutreiera mari si tari, dupa ce trece prin Caucaz unde-l elibereaza pe Prometheus, Heracle ajunge la hiperboreeni, unde se afla faimoasa gradina, si, cu ajutorul lui Atlas, izbuteste sa fure merele si i le duce lui Eurystheus.

    * A douasprezecea munca este aducerea lui Cerberus din împaratia umbrelor subpamântene, cea mai grea încercare la care a fost supus. În îndeplinirea acestei sarcini, el a fost ajutat de Hermes si de Athena. Ajuns în Infern, Heracle s-a întâlnit cu umbra lui Meleager - caruia, cu aceasta ocazie, i-a fagaduit sa o ia în casatorie pe Deianira - cu Pirithous, cu Theseus si cu Ascalaphus, pe care i-a scapat din chinurile la care erau supusi si, în sfârsit, cu zeul Hades, care s-a învoit sa i-l dea pe Cerberus cu conditia ca eroul sa-l prinda fara sa se serveasca de vreo arma. Strângându-l cu amândoua mâinile de gât, Heracle a reusit sa-l stapâneasca pe Cerberus si sa-l târasca dupa el, pe pamânt. La vederea lui, Eurystheus a fost atât de înfricosat încât s-a ascuns si n-a vrut sa-l primeasca. Neavând ce face cu el, Heracles l-a adus atunci înapoi.

Alte ispravi aditionale
Heracle si amantul sau Iolaus, cu Eros între ei
(sec. IV î.C.)

În afara acestor ispravi, eroul a savârsit, în diferite împrejurari, numeroase alte acte de curaj si vitejie, care i-au adus faima si l-au facut renumit. Printre ele se numara:

1. Expeditia întreprinsa împotriva Troiei. Laomedon, regele Troiei, a refuzat sa îi dea lui Heracles rasplata cuvenita pentru faptul ca eroul a salvat-o pe Hesione, fiica regelui, din ghearele unui monstru îngrozitor. Heracles ataca cetatea, îl ucide pe rege împreuna cu toti fii lui si i-o da de sotie pe Hesione lui Telamon, unul dintre camarazii lui de arme.

2. Razboiul împotriva gigantilor, în care eroul a luptat alaturi de olimpieni.

3. Razboiul împotriva lui Augias, întreprins datorita faptului ca regele din Elis refuzase sa-i dea plata cuvenita pentru ca i-a curatat grajdurile. Cu ocazia victoriei, eroul a înfiintat Jocurile Olimpice.

4. Expeditia organizata împotriva Pylosului, unde domnea regele Neleus, expeditie în cursul careia Heracles îl ucide pe rege împreuna cu toti fiii lui, în afara de unul singur, Nestor. Cu aceasta ocazie Heracles a ranit mai multi zei, printre care pe Hera si pe Ares.

5. Razboiul împotriva Spartei, în cursul caruia, desi învingator, eroul este ranit la mâna si vindecat apoi de catre Asclepius.

6. Lupta împotriva driopilor, în care, învins la început, Heracle iese în cele din urma învingator, îi bate pe driopi si îi pune pe fuga. Motivul izbucnirii conflictului a fost faptul ca o data, pe când trecea prin tinutul lor calatorind împreuna cu Deianira si cu fiul sau Hyllus, driopii au refuzat sa-i dea sa manânce copilului, care era înfometat. De la driopi primeste un ucenic, Hylas, de care se indragosteste, si pe care il va pierde in Mysia, unde baiatul va fi rapit de o ninfa.

7. Lupta cu centaurii, stârniti de mirosul vinului pe care eroul îl bause în pestera lui Pholus. Cu aceasta ocazie a fost ucis de catre Heracle si bunul centaur Chiron.

8. Readucerea Alcestei din regatul subpamântean.

9. Lupta cu Antaeus.

10. Lupta cu Cycnus, pe care l-a ucis în drum spre Gradina Hesperidelor.

11. Eliberarea lui Prometheus. Traversând Caucasul, pe drumul spre aceeasi Gradina a Hesperidelor, eroul a ucis vulturul care devora ficatul titanului Prometheus înlantuit de o stânca.

12. Lupta împotriva lui Lycaon, fiul lui Ares si al Pyrenei, care, opunându-se trecerii lui Heracles spre Gradina Hesperidelor, a fost învins si el de catre erou.

13. Lupta cu gigantul Alcyoneus pe care l-a omorât cu maciuca sa, ajutat fiind si de zeita Athena.

14. Prinderea cercopilor.

Camasa lui Nessus

În sfârsit, viata eroului, bogata în peripetii, cuprinde si alte episoade menite sa-i ilustreze forta si vitejia. De pilda, este cunoscut episodul luptei dintre Heracle si zeul apei Achelous, pentru a obtine mâna Deianirei, sora lui Meleager, caruia, în Infern, eroul îi fagaduise sa o ia de sotie. Dupa casatorie, omorând din greseala o ruda a sotiei sale, Heracle este silit sa porneasca în exil împreuna cu sotia sa, Deianira, si cu fiul lor, Hyllus. Pe drum Deianira este atacata de centaurul Nessus, care vrea s-o violeze. Heracle îl raneste mortal cu una din sagetile sale otravite. Înainte de a muri, centaurul îi daruieste Deianirei un filtru miraculos, filtru care - dupa spusele lui - avea sa i-l aduca înapoi pe Heracles atunci când ei i se va parea ca eroul nu o mai iubeste. Åiretenia lui Nessus si gelozia Deianirei aveau sa pricinuiasca, mai târziu, moartea eroului.

În urma uciderii nedrepte a lui Iphitus, fiul regelui Eurytus, Heracle e atins de nebunie. Pentru a fi "purificat" el se duce la Delphi, dar acolo, insultând oracolul, îsi atrage asupra-si mânia lui Apollo. În urma omorului si a sacrilegiului comis, el nu mai poate fi purificat decât daca se va vinde ca sclav, timp de trei ani, pentru a sluji un stapân. Astfel ajunge Heracle în slujba Omphalei, regina Lidiei. Acesta este rastimpul în care eroul, robit si iubit de regina, participa la vânatoarea mistretului din Calydon. Dupa împlinirea termenului de robie, Heracle se razboieste cu regele Eurytus. Pe vremuri, Eurytus îi refuzase mâna fiicei sale, Iole. Eroul se lupta cu Eurytus, îl ucide si, cum dragostea pentru fiica acestuia a ramas neschimbata, o ia cu el pe Iole (Iolau).

Aflând, Deianira îi trimite lui Heracle o camasa îmbibata cu filtrul lui Nessus, pe care Heracle îl ucisese odinioara. Departe de a-i aduce sotul înapoi, filtrul - razbunare perfida a centaurului - face ca vestmântul o data îmbracat sa se lipeasca de trupul eroului si sa ia foc. În zadar se lupta Heracles cu disperare sa scape de camasa ucigatoare, o data cu ea smulgându-si de pe trup fâsii de carne, flacarile ajungându-i pâna la oase. Atunci, simtindu-si sfârsitul aproape - în timp ce Deianira îngrozita de fapta ei se sinucide - eroul îsi înalta singur un rug si se pregateste de moarte. El o încredinteaza pe Iole fiului sau Hyllus si porunceste cu limba de moarte ca, mai târziu, cei doi sa se casatoreasca. Îsi daruieste apoi arcul si sagetile lui Philoctetes si se urca pe rugul de mai înainte pregatit.

În timp ce flacarile rugului se înalta, un nor pogoara din ceruri si cade un trasnet. Când ceata se risipeste, corpul eroului nu mai exista. El a fost luat în Olymp, unde va exista dupa moarte în rândul nemuritorilor. Vechea ura a Herei se sterge. Ea îl primeste acum pe Heracle în lacasul zeilor, casatorindu-l cu fiica ei, Hebe, zeita vesnicei tinereti. Eroul devine nemuritor, drept rasplata pentru vitejia, curajul si nedreptatile îndurate pe pamânt.

Bibliografie

    * Victor Kernbach, Dictionar de mitologie generala, Bucuresti, Editura Åtiintifica si Enciclopedica, 1989
    * Anca Balaci, Mic dictionar de mitologie greaca si romana, Bucuresti, Editura Mondero, 1992, ISBN 973-9004-09-2
    * George Lazarescu, Dictionar de mitologie, Bucuresti, Casa Editoriala Odeon, 1992, ISBN 973-9008-28-3
    * N.A.Kun, Legendele si miturile Greciei Antice, Bucuresti, Editura Lider, 2003, ISBN 973-629-035-2
    * J.C.Belfiore, Dictionnaire de mythologie grecque et romaine, Paris, Larousse, 2003
« Inapoi
Diete naturiste
World Wide Inventors Association
Asociatia Inventatorilor Independenti
R&D Global Business Ventures LLC
mediator
banner
banner
banner
banner
Scientia
Produse naturiste
Descoperi
Inventika