Romania : Cele mai trasnite inventii romanesti

România schimbă lumea: Cele mai trăsnite invenţii româneşti
Text: Maxim 15 Mai 2009



Potrivit Congresului Naţional al Cercetătorilor şi Inventatorilor din România, în 1990, în ţara noastră existau 90.000 de cercetători şi inventatori, cu 6000 de cereri de brevete înregistrate la OSIM. În 2008, numărul lor a scăzut de nouă ori, iar OSIM a eliberat mai puţin de 800 de brevete.

Aceste cifre ilustrează convingător prăbuşirea dramatică pe care a înregistrat-o, în cei 19 ani de tranziţie, activitatea de cercetare ştiinţifică şi de inventică din ţara noastră. Asta ne-a întristat puţin, aşa că am pornit la drum, am stat de vorbă cu inventatori, cu preşedintele Congresului Naţional al Cercetătorilor şi Inventatorilor din România şi cu purtătorul de cuvânt al Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci. Apoi am consultat un psiholog, am testat invenţii, am răscolit trecutul şi am ajuns la următoarea concluzie: românul s-a născut inventator, ceea ce e un lucru nobil şi cam atât. Nu e bănos, nu aduce faimă, nu face fetele să leşine, nu e sănătos şi nici apreciat aşa cum ar trebui. E chiar mai dezavantajos decât să fii cântăreţ, dacă nu luăm în calcul beneficiile de ordin spiritual şi înlocuim Cerbul de Aur cu Salonul de Inventică de la Geneva. Iustin Capră, marele nostru inventator, spunea: “Mă culc cu ideea şi mă trezesc cu soluţia”. Voi cu cine vă culcaţi?

Ceasul Antistres
Invenţia aparţine românilor Ioan Micu şi Iordan Stavar. “Ceasul Antistres, cu generatorul de câmp electromagnetic antistres, asigură reechilibrarea energetică a subiecţilor umani prin stimularea electromagnetică neinvazivă şi subliminală a celor 11 puncte de acupunctură specificate,” ne-a spus Iordan Stavar. Adică omul care poartă ceasul ăsta nu mai e stresat şi nervos. Invenţia este în curs de publicare şi datele de construcţie, frecvenţele şi modul de funcţionare sunt confidenţiale, momentan. Vrem doar să vă liniştiţi, să reveniţi uşor de pe muchia balconului şi să lăsaţi revista jos. Mai avem o şansă în lumea asta stresantă :
www.inventatori.ro

Soleta
Justin Capră este cel mai mare inventator român în viaţă. Cunoscut pentru faimosul rucsac zburător, Capra mai este realizatorul micro-autoturismului Soleta şi al unei motorete de 37 de kilograme care funcţionează cu acumulatori. Cea mai remarcabilă dintre aceste invenţii este Soleta 150 Ecor, care cântăreşte 95 de kilograme şi consumă jumătate de litru de combustibil la suta de kilometri. O altă invenţie a lui Justin Capră este rucsacul zburător, cel pe care românul l-a brevetat cu patru ani înainte ca americanii să anunţe cu surle şi trâmbiţe aceeaşi invenţie, numai că neagră. Anul trecut, Justin Capră a fost decorat de Preşedinţie cu Ordinul “pentru Merit” în grad de Cavaler.

Procedeu de recombinare genetică pentru ameliorarea hibrizilor de galinacee
Invenţia românului Florin Pricop a fost medaliată cu aur la Geneva, în 2006. Invenţia sa a scăzut mortalitatea puilor foarte mici şi a crescut semnificativ producţia de ouă. Inovaţia stă în încrucişarea masculilor Rhode-Island roşu cu femele Marans barat şi a masculilor Rhode-Island roşu cu femele Rhode-Island alb, în generaţia 1. Staţi liniştiţi, nici noi n-am înţeles cum e cu astea. Avantajele practice ale invenţiei sunt următoarele: la doar o zi, puii hibrizi pot fi sortaţi pe sexe după culoarea pufului. Astfel, se reduc erorile de sexare sub 1%, se elimină traumatizarea puilor, reducându-se pierderile prin mortalitate cu 1,5-2%. Producţia medie realizată de noii hibrizi este de 321 de ouă la hibridul Robar SL-2001, respectiv 340 de ouă la hibridul Roso SL într-un ciclu de producţie, comparativ cu plafonul de 220 ouă pe găină obţinute în sistemul clasic de selecţie. Mai pe scurt, ca şi oamenii, găinile sunt mai productive şi mai cooperante când îşi găsesc perechea.

Roboscan 1 M, cel mai avansat sistem de radiografiere cu raze gama a camioanelor
Probabil, vă întrebaţi cine ar avea nevoie de radiografia unui camion. Ei bine, şi noi ne-am întrebat. Sistemul va ajuta autorităţile la detectarea armelor, substanţelor interzise, evadaţilor, ţigărilor de contrabandă şi chinezilor rămaşi în România din greşeală. Mai mult decât atât, sistemul poate fi controlat fără ca operatorul să fie expus la radiaţii. MB Telecom SRL, firmă cu capital integral românesc, a câştigat marele premiu cu invenţia Roboscan, la cel mai mare salon internaţional în domeniu, care s-a desfăşurat în perioada 1-5 aprilie 2009, la Geneva.

Interviu cu Florin Popa, purtător de cuvânt OSIM
Care este inventatorul cu cele mai multe brevete OSIM?
Din datele conţinute în bazele noastre, numele cel mai des întâlnit în calitate de inventator este al Prof. univ. Dr. Ing. Dorel Cernomazu, de la Universitatea Ştefan cel Mare din Suceava, înscris în calitate de autor şi coautor într-un număr de 153 de brevete de invenţie. Mai sunt încă trei inventatori români care au depăşit numărul de 100 de brevete de invenţie acordate de OSIM.

Cât costă eliberarea unui brevet?
Publicarea şi tipărirea brevetului de invenţie (descriere, revendicări şi desene care nu depăşesc 20 de pagini), precum şi eliberarea acestuia costă 360 lei. Articolul 2 al legii taxelor spune însă că se pot plăti taxe reduse fie cu 50%, fie cu 80%, în anumite condiţii, în care cred că se încadrează majoritatea cercetătorilor, inginerilor şi alte persoane fizice şi chiar juridice din categoria IMM-urilor.

Care sunt criteriile în virtutea cărora OSIM acordă aceste brevete?
Criteriile, respectate cumulativ, după care o cerere de brevet se analizează din punct de vedere al brevetabilităţii sunt prevăzute în legea 64/1991, care spune că invenţia trebuie să fie nouă şi, pentru aceasta, trebuie stabilită noutatea pe plan mondial, prin cercetarea unor baze de date cu invenţii din toată lumea şi/sau din baze de date cu literatură nonbrevet, trebuie să implice o activitate inventivă, creativă în adevăratul sens al cuvântului, să nu fie evidentă pentru un specialist din domeniu şi să poată fi aplicată în domeniul la care se referă, ori de câte ori, cu aceleaşi rezultate.

Di n totalul cererilor, cam câte se soluţionează?
Au fost ani în care calitatea documentaţiei depuse a fost destul de redusă şi de aceea peste 45% din cereri erau respinse. În ultimii ani însă, calitatea documentaţiilor a început să crească şi numărul de respingeri a mai scăzut şi se situează la nivelul de 39,275% în medie, pe ultimii 5 ani.

Cât durează eliberarea unui certificat de înregistrare a unei mărci?
Dacă nu sunt probleme care să necesite schimburi de scrisori între solicitant şi OSIM şi dacă se plăteşte la timp taxa de eliberare a certificatului de înregistrare marcă, durata este de 7 luni. În primele 4 luni, se depune cererea, se achită taxele de depunere şi examinare, se examinează cererea şi se face publicarea. Dacă în 90 de zile nu se înregistrează opoziţii, atunci marca este înregistrată şi se eliberează certificatul.

Dacă, de exemplu, aş depune un formular pentru brevetarea unei trotinete cu motor, cât ar dura până aş primi brevetul?
În procedură accelerată, termenul este de circa doi ani, iar în procedură normală, de patru ani. E important că titularul beneficiază de protecţie provizorie de la data la care cererea a fost publicată, iar prin publicare se înţelege punerea la dispoziţia publicului a invenţiilor, pentru a anunţa că s-au născut drepturi exclusive pentru o persoană fizică sau juridică asupra invenţiei.

Cam câte astfel de brevete acordă OSIM într-un an?
Statisticile la nivel OSIM arată o cifră care nu reflectă nici pe departe potenţialul creativ al românilor. Media ultimilor 5 ani este de 727 brevete acordate pe an.

Am citit într-un ziar naţional că numele “Monica Columbeanu” şi “Becali” sunt mărci înregistrate la OSIM. E adevărat?
Da, este adevărat. Posibilitatea înregistrării numelui patronimic ca marcă nu e un secret, iar marca trebuie să fie utilizată.

Conversaţie cu un inventator
Inginerul Radu Marin este inventator cu normă întreagă şi director al Centrului de Cercetare pentru Materiale Macromoleculare şi Membrane. În tinereţe, a fost patron de fabrică de bere. “Ca să deschid fabrica, m-au girat, la vremea aia, 45 de familii, cu case, covoare olteneşti şi tot ce aveau”. Fabrica nu era una ca oricare alta. Din cauza alfo-acizilor pe care îi conţine, berea scade potenţa. Aşa că inventatorul nostru a creat o teh-nologie cu efect contrar, pentru creşterea potenţei. În afară de asta, a mai brevetat un program de dirijare a metabolismului, utilizând inteligenţa artificială, care ar putea înlocui cu succes citostaticile din practica medicală. O altă invenţie cu aplicabilitate este sistemul de monitorizare a dializei renale, care se foloseşte deja la spitalul Fundeni. Românul a mai construit două avioane ultra-uşoare, iar sistemul de drept penal care a făcut subiectul uneia dintre tezele de doctorat se aplică acum în China. Şi tocmai când credeam că asta a fost tot, mai mult decât am crezut vreodată că se poate întâmpla într-o instituţie mai mică decât o shaormărie, inginerul m-a condus în laboratorul unde erau testate toate ideile până deveneau brevete şi invenţii medaliate. Laboratorul e un pic mai mare decât laboratorul unde am învăţat eu chimie, iar profesorul care şi-a petrecut o bună parte din viaţă acolo seamănă cu Einstein. A spus-o şi Dinescu. Domnul Radu Marin a făcut pre-zentările, iar Einstein al nostru a început demonstraţia. A umplut un vas cu apă de la robinet. “E apă de la chiuvetă, vedeţi?” Apoi a introdus în vas un fel de sondă, iar în câteva minute, apa a început să ardă cu o flacără puternică, albastră. Adică hidrogenul obţinut din apă, să ne-nţelegem. Bucuria din ochii lor când mi-au vazut mirarea e greu de descris. Am înţeles ulterior că asta rămâne singura lor satisfacţie, în condiţiile în care instituţiile statului nu sunt in-teresate să bugeteze invenţiile românilor. Am ieşit de acolo pe uşa din spate, condusă de aproape toată echipa de cercetători, oameni deştepţi care n-au avut norocul să se nască într-una din ţările unde inventatorii sunt apreciaţi, sprijiniţi şi răsplătiţi pentru aportul adus la dezvoltarea ştiinţei.

Primul OZN românesc
Această invenţie neobişnuită ne-a trezit o întrebare: un obiect zburător neidentificat mai este neidentificat dacă se cunoaşte meşterul creator? Sandu Golgota a ajuns celebru după ce, în urmă cu trei decenii, a construit o farfurie zburătoare care s-a ridicat la 45 de centimetri deasupra pământului. O copie în miniatură a obiectului se află şi astăzi în curtea inventatorului de la Alimpeşti, lăcaş de odihnă pentru găinile care mai speră într-o răpire cum n-a fost vreodată. Probabil, motivul pentru care nu scrie pe toate OZN-urile “made in Romania” este, şi de această dată, lipsa bugetului pentru cercetare şi dezvoltare.

Sistemul anti-pipi
Aparatul inventat de românul Ioan Holom poate pune stop coşmarului comun al mamelor de copii mici şi al iubitelor de bărbaţi beţivi. Sistemul are o sondă, care sesizează orice picătură de urină şi trezeşte subiectul, cu ajutorul unor vibraţii sonore din religiile orientale. Subiectul se deplasează sau este transportat la toaletă, evitându-se, astfel, efectele enurezisului. Aparatul nu are contra-indicaţii, spre deosebire de tratamentele medicamentoase şi ar putea fi utilizat cu succes în spita-le şi eventual pe plajă, vara.

Bicicleta cu transmisii telescopice
Lucian Panait a inventat o bicicletă care foloseşte transmisiile telescopice la cutia de viteze şi suspensia pe pante. Nu am nici cea mai vagă idee ce înseamnă asta, dar sunt convinsă că e o chestie tare. Bicicleta poate atinge o viteză oricât de mare, pentru că greutatea se distribuie direct pe sol. Prototipul a fost testat şi a reuşit chiar să urce o pantă cu o înclinaţie de 48 de grade cu 15 km/h. În ritmul ăsta, am putea propune dotarea Poliţiei Rutiere cu biciclete româneşti, pentru prinderea vitezomanilor de pe autostradă. A celor cu Lada din ’79, încărcată cu bagaje pentru un sejur în familie, la mare.

Sutienul cu vibrator
Un român din judeţul Timiş, pasi-onat de sutiene şi femei, a inventat sutienul cu vibratoare. Minunăţia are trei mari beneficii, spune Davidoni: e un remediu medical în lupta contra nodulilor canceroşi, redă fermitatea sânilor şi, bineînţeles, este o adevărată încântare pentru simţurile femeieşti. Invenţia conţine două minivibratoare, o ba-terie şi un întrerupător ce poate fi acţionat după dorinţa purtătoarei. Adică femeia poate stinge sau aprinde sutienul de câte ori doreşte. Cele două minivibratoare sunt fixate pe un suport metalic, ce poate fi ataşat oricărui sutien. Altfel spus, românul nu a inventat un sutien, ci nişte vibratoare cu baterii de ţinut la piept, prin care orice tipă îşi poate updata sutienul preferat. Orice tipă obsedată de vibratoare, se înţelege.

Ciocanul românesc cu încărcător de cuie
Pe lumea asta, există meserii pe care le fac doar femeile, meserii pe care le fac doar bărbaţii şi meserii potrivite ambelor sexe. Dacă, până nu demult, bătutul cuielor făcea parte din prima categorie, un român a avut grijă să schimbe asta. Ion Vâlcu a inventat un ciocan cu încărcător de cuie, care nu-ţi solicită talent de muncitor. Oricine poate să bată cuie cu o singură mână, iar cu cealaltă e liber să se sprijine, să se rujeze sau să imite salutul elegant al reginei. În trusa oricărui gospodar ar trebui să se găsească, alături de cheia franceză şi cleştele suedez, acest proaspăt ciocan românesc. Mai mult decât atât, invenţia românului nostru are coadă telescopică, deci nici nu trebuie să-ţi întinzi gâtul pe vreun scaun şi să caşti gura a efort.

Nanosatelitul “Goliat”
Goliat este primul nano-satelit construit în întregime în ţară, de către Marius-Ioan Piso, preşedinte al Agenţiei Spaţiale Române (ROSA), împreună cu o echipă de studenţi. Scopul lui este să supravegheze culturile şi alte obiective terestre de interes naţional. Pe data de 24 octombrie 2008, a avut loc primul dintre cele două teste planificate pentru treapta a treia a rachetei, următorul fiind planificat pentru luna noiembrie a acestui an. După ce 2005 a fost anul internaţional al fizicii, UNESCO a decretat ca 2009 să fie anul internaţional al astronomiei. Şi după ce 2008 a fost al porcului, chinezii au decretat că a început anul bivolului. Iar autorităţile din Texas au decretat stare de urgenţă din cauza epidemiei de gripă porcină. Concluzia? Ne bucurăm că avem şi noi nanosatelitul nostru.

www.maxim.ro
« Inapoi
Diete naturiste
World Wide Inventors Association
Asociatia Inventatorilor Independenti
R&D Global Business Ventures LLC
mediator
banner
banner
banner
banner
Scientia
Produse naturiste
Descoperi
Inventika