Aparitii uluitoare si miracole contemporane ale Fecioarei Maria (I)

Aparitii uluitoare si miracole contemporane ale Fecioarei Maria (I)
Una dintre cele mai cunoscute apariţii uluitoare ale Fecioarei Maria a avut loc în 1917 la Fatima, în Portugalia, unde s-a produs cel mai mare fenomen supranatural declanşat în ultimele sute de ani pe această planetă. Puţini, în schimb au auzit măcar despre miracolul apariţiei mariale de la La Salette, un sătuc pierdut din Isère, Franţa. Motivul este în bună măsură, ca şi în cazul celui de-al treilea secret de la Fatima, legat de mesajul Fecioarei, care de data aceasta nu s-a sfiit să îi încondeieze pe ierarhii Bisericii pentru pierderea credinţei şi rătăcire. Revelaţiile Fecioarei fiind jenante, s-a preferat trecerea lor sub tăcere, spre „liniştea Bisericii“.

Mesajul transmis de Fecioara Maria la La Salette

Contrar altor apariţii, precum cele de la Garabandal (despre care vom vorbi în acest articol), sau de la Fatima, la La Salette Fecioara li s-a arătat copiilor fără a fi însoţită de îngeri, transmiţându-le un mesaj foarte cuprinzător, şocant prin duritatea sa, care ne apare ca o veritabilă dezvoltare a Apocalipsei Sfântului Ioan: „Căci iată Vremea vremilor, Sfârşitul sfârşitului. Biserica va fi întunecată, omenirea va rămâne fără grai. Dar iată-i pe Enoh şi pe Ilie insuflaţi de Duhul lui DUMNEZEU. Ei vor predica cu ardoarea lui DUMNEZEU [...]. Nenorocirea va veni asupra locuitorilor Pământului! Ei vor avea parte de războaie sângeroase şi de foamete, de ciumă şi de boli contagioase. Vor veni ploi cu o grindină înfricoşătoare pentru animale; tunete vor zgudui oraşele, cutremure vor înghiţi ţări întregi; se vor auzi voci în văzduh; oamenii vor ajunge să se dea singuri cu capul de pereţi, pe de o parte îşi vor dori moartea, pe de altă parte moartea le va fi un supliciu, sânge va curge în toate părţile. [...] Enoh şi Ilie vor fi martirizaţi. Roma cea păgână va dispărea. Foc din cer va coborî şi va arde trei oraşe. Întregul univers va fi cuprins de teroare.
Iată că vremea stricăciunii şi a pustiirii începe. Iată Fiara cu slujitorii ei, iată-l pe regele întunericului, care îşi spune Salvatorul lumii. El se va ridica plin de orgoliu în văzduh, pentru a urca până la ceruri. Va fi însă doborât de suflarea dumnezeiască a Arhanghelului Mihail şi va cădea. Pământul, care vreme de trei zile va fi într-o frământare şi prefacere continuă, îşi va deschide pântecele încins şi plin de flăcări. Împreună cu toţi ai săi, Satan se va prăvăli în hăurile veşnice ale iadului. Apoi, apa şi focul vor purifica Pământul şi vor mistui toate lucrările orgoliului omenesc. Şi totul va fi astfel reînnoit.“

Regăsim în tulburătorul mesaj divin de la La Salette multe elemente comune cu cele din alte profeţii ale Fecioarei. În plus, în cartea sa „Dezvăluirea Secretului de la La Salette“, Michelle Corteville reproduce un alt mesaj divin, din 1846, descoperit de el într-un dosar prăfuit din arhivele Vaticanului, în timp ce studia pentru teza sa de doctorat:

„Va veni un pontif pe care nimeni nu-l aşteaptă. Va fi luat pe sus. Vor vrea să îl omoare. Dar nu i se va putea face nimic.“ Nu ne aflăm în faţa unei profeţii vaporoase şi enigmatice a lui Nostradamus, cu 10 sau 20 de semnificaţii posibile, ci în faţa unei fraze afirmative, clare, precise, despre un Papă „pe care nimeni nu-l aşteaptă“ şi care va face obiectul unei tentative de asasinat: „va fi luat pe sus, vor vrea să îl omoare“. Şi această prevestire datează din secolul al XIX-lea! Îl recunoaştem cu uşurinţă pe Ioan Paul al II-lea, primul Papă care nu a fost italian din 1523, care ar fi putut să cadă ucis de Ali Agca la 13 mai 1981, dată aniversară a apariţiei Fecioarei la Fatima. În mod semnificativ, exact în momentul în care Ali Agca a tras, Papa s-a aplecat dintr-o dată spre o fetiţă care flutura în aer o fotografie a Fecioarei de la Fatima, ceea ce l-a salvat. Dacă Fecioara de la La Salette ne-a oferit informaţii atât de precise cu 150 de ani înainte, trebuie încă de pe acum să luăm foarte în serios prevestirea despre vremurile din urmă şi întoarcerea profeţilor Ilie şi Enoh.

Adevărul despre ce s-a petrecut la La Salette



Există la La Salette ceva misterios, ceva care nu poate fi cuprins de mintea omenească. Dacă atunci când este vorba despre Lourdes, se simte forţa rugăciunilor şi mai ales profunzimea meditaţiilor şi a rugăciunilor aproape palpabile, la La Salette, totul pare învăluit în taină, fiind mai impersonal şi mai misterios în acelaşi timp. Prezenţa divină este mai ascunsă, locul fiind lipsit de fervoarea pelerinilor, de parcă i-ar îmbia la rugăciune numai pe cei cu vocaţia retragerii. Această biserică ridicată în vârful muntelui nu este decât prelungirea vizibilă a unei lumi de taină, ferită de privirile profanilor.
Profeţiile pe care Fecioara le-a făcut aici sunt foarte tranşante, astfel că preoţii, incomodaţi de ele, nici nu au consemnat în prospectele pentru pelerini ceva despre mesajul său apocaliptic. Aceste prospecte conţin informaţii doar despre faptul că Fecioara le apăruse, cu o coroană de trandafiri pe cap, celor doi mici păstori, cărora le-a cerut să nu spună prea multe despre această apariţie...

La Lourdes, la Paris, la Tre Fontane, scopul apariţiei Fecioarei este întotdeauna clar afişat fie pe altar, fie pe pereţii sanctuarului. La La Salette nu există nimic, în afara acestei fraze scoase din context pentru a culpabiliza ţăranii: „dacă recoltele se strică, este din cauza semenilor voştri“. Localnicii le reproşează preoţilor bisericii că nu spun tot adevărul despre ceea ce s-a petrecut şi că împiedică orice vizită oficială pentru a distrage atenţia. Roger Riviere, ghidul local, chiar afirmă: „Papa Ioan-Paul al II-lea a fost convins de consilierii săi să renunţe la hotărârea de a efectua un pelerinaj la La Salette, oficial din motive de securitate, dar neoficial din motive ideologice, pentru a nu înspăimânta miliardul de catolici care urmează îndeaproape deplasările sale şi care ar fi putut afla adevăratul mesaj de la La Salette.“
Se subînţelege că preoţii modernişti au făcut totul pentru a-l împiedica pe îndrăzneţul Ioan Paul al II-lea să viziteze La Salette aşa cum vizitase toate celelalte locuri în care Fecioara se arătase în viziuni, ceea ce ar fi atras, de facto, atenţia întregii prese mondiale asupra mesajului apocaliptic. Se ştie că Papa avea la început o devoţiune deosebită pentru Fecioară şi că a străbătut locuri chiar mai puţin cunoscute. Şi iată că pur şi simplu, responsabilii bisericii de la La Salette par să facă totul pentru a disimula adevăratul mesaj al Fecioarei Maria.

La Salette a devenit un semn al controversei



Un capitol întreg din cartea lui Michelle Corteville despre miracolul de la La Salette a fost consacrat pentru a evidenţia caracterul supranatural al apariţiei şi echilibrul psihologic al celor doi copii, în special cel al Melaniei, care a fost atât de împroşcată cu noroi de ierarhii francezi ai bisericii.[...] Se subînţelege, mesajul Fecioarei, tabu pentru catolici, a fost înăbuşit pentru că este incomod, neplăcut şi stânjenitor pentru ierarhi. Altfel, ce motiv ar exista pentru a fi aruncat un astfel de văl asupra acestei apariţii dumnezeieşti de către preoţii moderni, şi chiar de către preoţii de la La Salette, cei care administrează acest sanctuar? Ce anume deranjează atât de tare? Chiar supranaturalul?
Cei doi copii şi-au descris viziunea prin cuvintele „O femeie din lumină“ care avea la gât o cruce pe care Hristos îşi mişca uneori faţa. Ei au relatat de asemenea că, de câte ori Iisus Îşi cobora capul, de atâtea ori îl ridica şi deschidea ochii pentru a-i privi.
Acuzaţia părintelui Bourmaud a rămas fără răspuns şi reprezintă ceva foarte grav. Părerea ierarhilor Bisericii este că ceea ce s-a petrecut atunci, în urmă cu 160 de ani, nu trebuie întotdeauna cunoscut de credincioşi, nici măcar în zilele noastre, căci ei ar putea pune întrebări stânjenitoare.

Tabloul acestei femei mai luminoase chiar decât Soarele, dar a cărei lumină dumnezeiască nu orbeşte, descrierea bunăvoinţei ei, a lacrimilor care i se prelingeau pe chip, căzându-i apoi în pliurile robei şi pe pământ, a mesajului său (de neînţeles pentru copii, dar teribil de clar pentru adulţi), toate acestea, dublate în plan concret de ţâşnirea unui izvor exact în locul în care ea a apărut, rămân coerente şi perfect corelate cu toate celelalte apariţii mariale, trecute şi viitoare. La La Salette, totul pare trist: mesajul este întristător, Fecioara este plină de compasiune şi plânge foarte mult în faţa copiilor, iar biserica este sumbră. Doar peisajul este magnific, şi un mister impalpabil şi dramatic pluteşte în aer, căci chiar şi pietrele de pe pământ par să păstreze pentru totdeauna amintirea lacrimilor vărsate de Fecioara Maria.

„Adevăratul secret“ de la La Salette este unul prea puţin ştiut de public: micuţa vizionară Melanie a trăit un calvar din cauza mesajului. Studiul redactat de abatele Joseph Grumel, intitulat „Apocalipsa Maicii Domnului, secretul de la La Salette“, cuprinde următorul pasaj semnificativ: „La Salette a devenit un semn al controversei. O demonstrează încă şi astăzi. Actualii capelani ai sanctuarului păstrează o tăcere ipocrită asupra «secretului» încredinţat Melaniei, va să zică asupra esenţei mesajului, care ar putea fi intitulat «Apocalipsa Maicii Domnului». Acest text, care ar fi putut părea enigmatic altădată, a devenit un adevăr arzător, istoria şi timpul confirmându-i prevestirile în cea mai mare parte. De altfel, oricine cunoaşte Sfânta Scriptură poate să recunoască stilul vechilor profeţi, de la Iisus şi până la Apostoli, şi să confirme vechile previziuni despre tulburarea adusă lumii de târfa Babilonului: distrugerea şi dispariţia aşa-zisei noastre civilizaţii.“

La La Salette Vaticanul trece sub tăcere mesajul Fecioarei, dar recunoaşte autenticitatea apariţiilor

La La Salette avem un amestec contradictoriu: pe de o parte, Vaticanul trece sub tăcere mesajul Fecioarei, pe de altă parte, i-a recunoscut autenticitatea şi a permis construirea nu doar a unei simple biserici, ci chiar a unei bazilici. Aceasta arată că fenomenele supranaturale (vindecări spontane) care au avut loc aici, au fost analizate cu grijă, în pofida unei puternice opoziţii interne. De altfel, majoritatea previziunilor Fecioarei s-au împlinit, aproape la virgulă, aşa după cum subliniază această scrisoare în care episcopul Zola dă permisiunea de tipărire:
„Având în mâini manuscrisul Secretului de la La Salette de ceva timp, sunt martor al îndeplinirii previziunilor pe care le conţine; şi pot susţine aceasta acum în faţa lui DUMNEZEU. Sunt încredinţat, aşadar, de autenticitatea revelaţiei datorită virtuţilor cunoscute ale preafericitei păstoriţe, dar şi prin asentimentul în acest sens al mai multor episcopi, şi mai ales prin îndeplinirea predicţiilor.
Chiar atât de încredinţat fiind, a trebuit să lupt împotriva propriilor mele judecăţi, care mă îndemnau să mă opun publicării Secretului. Atâta timp cât Preasfânta Fecioară şi-a manifestat voinţa în faţa Melaniei şi i-a permis să dezvăluie profeţia în anul 1858, eu, ca simplu om, nu mai puteam să-i interzic publicarea.“

La La Salette, secretul este dat Melaniei. La Fatima, secretul este dat Luciei. La Garabandal, secretul este dat Conchitei. De ce această nevoie ca Fecioara să încredinţeze secretele acestor copii clarvăzători, dându-le o dată anume pentru a le revela? Fără îndoială, pentru că, în inocenţa lor, aceşti copii nu puteau altera mesajul şi, în plus, pentru a atrage atenţia oamenilor, astfel încât să nu uite niciodată nici de La Salette, nici de Fatima, nici de Garabandal.

Iată cum prezintă tânărul Maximin decorul revelaţiei :

„Pe 19 septembrie 1846, am văzut o Doamnă frumoasă. Noi nu am spus niciodată că a fost Sfânta Fecioară, ci am vorbit întotdeauna despre o frumoasă Doamnă. Nu ştiam atunci dacă era Sfânta Fecioară sau o altă persoană. Acum însă, cred cu convingere că era Sfânta Fecioară“.

Secretul încrediţat Melaniei de către Fecioara Maria la La Salette

Mărturia în manuscris a Melaniei este mai completă. Cuvintele Fecioarei, pe care le reproducem mai jos, sunt usturătoare mai ales pentru preoţi, acuzaţi de toate relele, o acuzaţie care va apărea sistematic şi la Fatima, în Portugalia, şi la Garabandal, în Spania, şi la Akita, în Japonia:
„Melanie, ceea ce îţi spun acum nu va rămâne un secret pentru totdeauna; vei putea să îl faci public în 1858.

In această parte, profeţia se referă la preoţi

Preoţii, slujitorii Fiului meu, datorită vieţii lor rele, datorită necuviinţei lor şi a lipsei de credinţă în săvârşirea sfintelor taine, datorită iubirii de arginţi, onoruri şi plăceri, au devenit o cloacă a necurăţiilor. Da, faptele rele ale preoţilor cer răsplată pe măsură şi pedeapsa divină atârnă deasupra capetelor lor. Nenorocirea îi paşte pe acei preoţi şi pe acele persoane care şi-au închinat viaţa lui DUMNEZEU şi care, prin păgânismul lor şi prin viaţa lor rea Îl răstignesc din nou pe Fiul meu! Păcatele celor care s-au consacrat anterior lui DUMNEZEU strigă la cer şi cer pedeapsă şi iată că pedeapsa este la uşa lor, căci nu mai este acum aproape nicio fiinţă care să implore compasiunea şi iertarea pentru poporul său; nu mai sunt suflete generoase, nu mai există nimeni care să-I ofere Eternului sufletul său imaculat drept chezăşie pentru semenii săi.

 In această parte, profeţia se referă la DUMNEZEU

DUMNEZEU va lovi aşa cum nu a mai făcut-o până acum. Nenorocirea va veni peste locuitorii Pământului! DUMNEZEU îşi va revărsa întreaga mânie şi nimeni nu va putea să se sustragă de la responsabilitatea atâtor mârşăvii adunate. Căpeteniile, conducătorii poporului lui DUMNEZEU au părăsit rugăciunea şi pocăinţa şi diavolul le-a întunecat minţile, ei au devenit acele stele rătăcitoare pe care balaurul cel de demult le va trage după sine cu coada pentru a le nimici. DUMNEZEU îi va îngădui şarpelui să semene vrajbă printre guvernatori. Toate comunităţile şi toate familiile vor suferi sufleteşte şi trupeşte: DUMNEZEU îi va lăsa pe oameni în seama propriului lor discernământ şi va revărsa asupra lor pedepse care se vor succeda mai mult de treizeci şi cinci de ani. Lumea este în pragul celor mai teribile calamităţi şi al unor mari evenimente. Oamenii vor fi mânaţi cu un toiag de fier şi vor bea din potirul mâniei lui DUMNEZEU.

  In această parte, profeţia se referă la Papă

Vicarul Fiului meu, suveranul pontif Pius al IX-lea, să nu mai părăsească Roma după anul 1859; dar, dacă va fi ferm şi generos şi dacă va lupta cu armele credinţei şi ale iubirii, atunci eu voi fi alături de el. Să nu se încreadă în Napoleon. Are un suflet prefăcut şi, când va vrea să fie totodată Papă şi împărat, îndată DUMNEZEU îl va părăsi; el este vulturul care, dorind mereu să ajungă mai sus, va cădea sub sabia de care a vrut să se servească pentru a obliga poporul să i se supună.

  In această parte, profeţia se referă la Italia

Italia va fi pedepsită din cauza trufiei sale de a se răzvrăti împotriva stăpânirii Domnului DUMNEZEU; şi ea va fi lăsată pradă războiului, sângele va curge din toate părţile, bisericile vor fi închise sau profanate, preoţii şi credincioşii vor fi prigoniţi, vor fi ucişi şi chiar vor muri de o moarte crudă. Mulţi dintre ei îşi vor pierde credinţa, iar numărul celor care vor abandona adevărata credinţă va fi mare; printre aceştia vor fi chiar şi episcopi. Papa va trebui să se ferească de făcătorii de minuni, căci a venit timpul în care cele mai uimitoare miracole se vor petrece, pe pământ şi în văzduh.

  In această parte, profeţia se referă la diavol

În anul 1864, Lucifer împreună cu un mare număr de demoni vor veni din infern: ei vor aboli credinţa puţin câte puţin, chiar în preoţi sau călugări, fiinţe care şi-au consacrat viaţa lui DUMNEZEU. Demonii îi vor orbi într-o asemenea măsură încât, în lipsa graţiei divine, spiritul diavolesc al îngerilor căzuţi le va pătrunde fiinţa; mai multe curente religioase îşi vor pierde în întregime credinţa şi vor duce la pierzanie multe suflete. Cărţile rele vor împânzi pământul şi spiritele tenebrelor vor răspândi peste tot nepăsarea pentru tot ceea ce înseamnă slujirea lui DUMNEZEU. Ei vor avea un foarte mare impact asupra naturii, vor exista chiar aşa-zise biserici puse în slujba acestor spirite. Unele persoane, chiar şi preoţi, vor fi purtate dintr-un loc în altul de către aceste spirite rele, ele nemaifiind ghidate de spiritul dumnezeiesc al Evangheliei, care este spiritul umilinţei, al milosteniei şi al râvnei pentru slava lui DUMNEZEU. Vor fi înviaţi unii dintre cei morţi şi unii dintre cei drepţi.

  In această parte, profeţia se referă la pierderea credinţei din cauza preoţilor

Tot felul de aşa-zise minuni se vor produce peste tot, pentru că adevărata credinţă s-a stins şi pentru că o lumină înşelătoare şi falsă se revarsă asupra lumii. Nenorocirea îi paşte pe prinţii bisericii, care nu se preocupă decât să adune bogăţii peste bogăţii, să îşi impună autoritatea şi să stăpânească plini de orgoliu. Vicarul Fiului meu va avea mult de suferit, deoarece, pentru o vreme, Biserica va fi supusă unor mari persecuţii; va fi vremea întunericului, Biserica va trece printr-o criză cumplită. Sfânta credinţă în DUMNEZEU va fi uitată şi fiecare individ va vrea să se conducă el însuşi şi să fie superior semenilor săi. Vor fi abolite autoritatea civilă şi ecleziastică, ordinea şi dreptatea vor fi călcate în picioare; nu se vor vedea decât crime, ură, gelozie, minciună şi discordie, fără iubirea pentru patrie sau pentru familie.

  In această parte, profeţia se referă la un atentat la viaţa unui Papă

Sfântul Părinte va suferi mult. Voi fi alături de el până la sfârşit pentru a-i primi sacrificiul. Răuvoitorii vor atenta de multe ori la viaţa sa, fără a reuşi să-i curme zilele, dar nici el şi nici succesorul său, care nu va domni pentru mult timp, nu vor vedea triumful Bisericii lui DUMNEZEU.

  In această parte, profeţia se referă la separarea Bisericii şi a Statului

Guvernele civile vor avea toate aceleaşi intenţii, de a aboli şi de a face să dispară orice principiu religios, pentru a face loc materialismului, ateismului, spiritismului şi tuturor viciilor. În anul 1865, urâciunea pustiirii se va instala în locurile sfinte. În mănăstiri, florile Bisericii vor putrezi şi Demonul se va face rege al sufletelor. Cei care sunt în fruntea comunităţilor monastice să fie preveniţi şi să aibă grijă pe cine primesc în obşte, pentru că Demonul îşi va folosi întreaga sa abilitate malefică pentru a introduce în ordinele religioase persoane care s-au dedat păcatului, căci haosul şi atracţia faţă de plăcerile carnale vor fi răspândite pe întreg pământul.

  In această parte, profeţia prevesteşte războaiele civile

Franţa, Italia, Spania şi Anglia vor fi în război. Sângele va curge pe străzi, francezii se vor bate cu francezii, italienii cu italienii, apoi va izbucni un război general care va fi înspăimântător. Pentru un timp, DUMNEZEU nu va mai vrea să audă nici de Franţa, nici de Italia, pentru că Evanghelia lui Iisus Hristos va fi complet nesocotită de oameni. Cei răi îşi vor desfăşura întreaga lor răutate. Omorurile şi masacrele se vor face până în pragul bisericilor.

  In această parte, profeţia descrie Apocalipsa

Încă de la prima lovitură a spadei sale fulgerătoare, munţii şi pământul întreg vor tremura de spaimă pentru că fărădelegile şi crimele oamenilor vor fi strigătoare la cer. Parisul va fi ars, iar Marsilia înghiţită. Mai multe oraşe vor fi zdruncinate şi înghiţite de cutremurele de pământ, se va crede că totul este pierdut, nu se vor vedea decât omucideri, nu se vor auzi decât zgomotul armelor şi blasfemiile. Cei drepţi vor suferi mult, penitenţele şi lacrimile lor vor urca până la cer şi tot poporul lui DUMNEZEU va cere iertare şi milă, vor cere ajutorul şi intervenţia mea. Atunci Iisus Hristos, printr-un act de justiţie şi de mare compasiune pentru cei drepţi, va porunci îngerilor Săi ca toţi duşmanii Săi să fie daţi morţii. Dintr-o lovitură, prigonitorii Bisericii lui Iisus Hristos şi toţi oamenii dedaţi păcatului vor pieri şi pământul va fi pustiit. Atunci se va face pacea şi reconcilierea lui DUMNEZEU cu oamenii. Iisus Hristos va fi slujit, adorat şi slăvit. Compasiunea şi iubirea vor înflori peste tot.

  In această parte, profeţia se referă la timpul păcii


Noii regi vor fi braţul drept al Sfintei Biserici, care va fi puternică, umilă, evlavioasă, săracă, zeloasă şi va urma virtuţile lui Iisus Hristos. Evanghelia va fi predicată peste tot şi oamenii vor face progrese mari în credinţă pentru că va fi unitate printre lucrătorii lui Iisus Hristos şi oamenii vor trăi cu frica lui DUMNEZEU. Această pace printre oameni nu va fi lungă, 25 de ani de recolte bogate îi vor face să uite că păcatele lor sunt cauza tuturor suferinţelor care apar pe pământ.

  In această parte, profeţia se referă la un precursor al Anticristului


Un precursor al lui Anticrist, cu trupele sale din mai multe naţiuni va lupta împotriva adevăratului Hristos, singurul Mântuitor al lumii; el va vărsa mult sânge, dorind să distrugă credinţa în DUMNEZEU, pentru a fi el însuşi privit ca un DUMNEZEU. Pământul va fi lovit de tot felul de plăgi, printre care ciuma şi foametea, care vor fi generale; vor fi o serie de războaie până la ultimul război, care va fi declanşat de cei zece regi ai Anticristului, care vor avea toţi acelaşi ţel şi vor fi singurii care vor conduce lumea. Înainte să se petreacă aceasta, va fi un fel de pace înşelătoare în lume. Oamenii nu se vor gândi decât cum să se distreze; cei răi se vor deda la tot felul de fapte păcătoase; dar copiii Sfintei Biserici, copiii credinţei, cei care mă urmează cu adevărat, vor crede în iubirea de DUMNEZEU şi în virtuţile pe care le preţuiesc cel mai mult. Fericite vor fi sufletele umile conduse de Duhul Sfânt! Voi lupta alături de ele până când vor ajunge la maturitate.

  In această parte, profeţia se referă la răzbunarea naturii

Natura cere răzbunare pentru distrugerile oamenilor şi ea freamătă de spaimă în aşteptarea a ceea ce trebuie să i se petreacă acestui pământ mânjit de crime. Să tremuri, Pământule, şi tremuraţi voi, cei care v-aţi făcut o profesie din a-L sluji pe Iisus Hristos, şi care în sinea voastră vă adoraţi doar pe voi înşivă, căci DUMNEZEU vă va pune în mâinile duşmanilor Săi, pentru că locurile sfinte sunt întinate; multe mănăstiri nu mai sunt casele Domnului, ci păşunile lui Asmodel şi ale alor săi.

  In această parte, profeţia se referă la Anticrist

Vor veni acele timpuri când se va naşte Anticristul dintr-o evreică, o falsă fecioară care va fi în comuniune cu şarpele cel de demult, cu Necuratul; tatăl său va fi episcop; la naştere, va profera blasfemii, într-un cuvânt, va fi diavolul încarnat; va scoate strigăte înspăimântătoare, va face minuni, se va hrăni doar cu necurăţii... va avea fraţi care, chiar dacă nu vor fi ca el, demoni încarnaţi, vor fi copii ai răului; la doisprezece ani, se vor face remarcaţi prin biruinţele îndrăzneţe pe care le vor repurta. Curând, ei vor fi fiecare în fruntea unei armate, asistaţi de legiunile infernului.

  In această parte, profeţia se referă la schimbarea anotimpurilor

Anotimpurile se vor schimba, pământul nu va mai produce decât fructe rele, astrele îşi vor pierde mişcările regulate, Luna va reflecta doar o slabă lumină roşiatică; apa şi focul vor provoca globului pământesc mişcări convulsive şi oribile cutremure de pământ, care vor înghiţi munţi, oraşe etc.

  In această parte, profeţia se referă la decăderea Vaticanului

Roma îşi va pierde credinţa şi va deveni sălaşul Anticristului. Demonii aerului împreună cu Anticristul vor face mari minuni pe pământ şi în văzduh, iar oamenii vor deveni tot mai perverşi. DUMNEZEU va avea grijă de slujitorii săi fideli şi de oamenii de bună credinţă; Evanghelia va fi propovăduită peste tot, toate popoarele şi toate naţiunile vor putea cunoaşte adevărul.

  In această parte, profeţia se referă la divina chemare a Fecioarei

Adresez o chemare urgentă Pământului; îi chem pe cei care sunt adevăraţii ucenici ai DUMNEZEULUI celui viu care stăpâneşte în Ceruri, îi chem pe adevăraţii slujitori ai lui Hristos care s-a făcut om, singurul şi adevăratul Mântuitor al oamenilor; îi chem pe copiii mei, adevăraţii mei devoţi, cei care mi s-au dăruit mie pentru ca eu să-i conduc la divinul meu Fiu, cei pe care îi port, ca să zic aşa, în braţele mele, cei care trăiesc în comuniune cu mine; în sfârşit, îi chem pe apostolii vremurilor din urmă, fidelii ucenici ai lui Iisus Hristos care au trăit în dispreţul lumii şi al propriei lor persoane, în sărăcie şi în umilinţă, în desconsiderare şi în tăcere, în rugăciune şi post, în curăţie şi comuniune cu DUMNEZEU, în suferinţă şi necunoscuţi de lume. A sosit timpul ca ei să iasă la iveală şi să vină să lumineze pământul. Veniţi şi ridicaţi-vă, copiii mei dragi; sunt cu voi şi în voi, dacă credinţa este lumina care vă luminează în aceste zile ale nenorocirii. Fie ca zelul vostru să vă facă însetaţi de slava şi onoarea lui Iisus Hristos. Luptaţi, copii ai luminii, voi, puţinii care sunteţi; căci iată, vine Vremea vremilor şi Sfârşitul sfârşitului.

  In această parte, profeţia se referă la profeţii Enoh şi Ilie

Biserica va fi întunecată, omenirea va rămâne fără grai. Dar iată-i pe Enoh şi pe Ilie insuflaţi de Duhul Sfânt al lui DUMNEZEU. Ei vor predica cu ardoarea lui DUMNEZEU şi oamenii de bună credinţă vor crede în DUMNEZEU şi multe suflete vor fi mângâiate; ele vor face mari progrese prin puterea Duhului Sfânt şi vor condamna greşelile diabolice ale Anticristului.

  In această parte, profeţia se referă la Apocalipsă

Nenorocirea va veni asupra locuitorilor Pământului! Ei vor avea parte de războaie sângeroase şi de foamete, de ciumă şi de boli contagioase. Vor veni ploi cu o grindină înfricoşătoare pentru animale; tunete vor zgudui oraşele, cutremure vor înghiţi ţări întregi; se vor auzi voci în văzduh; oamenii vor ajunge să se dea singuri cu capul de pereţi, pe de o parte îşi vor dori moartea, pe de altă parte moartea le va fi un supliciu, sânge va curge în toate părţile. Cine va putea birui, dacă DUMNEZEU nu va scurta timpul încercărilor? Cu sânge, lacrimi şi rugăciuni, DUMNEZEU se va lăsa înduplecat. Enoh şi Ilie vor fi martirizaţi. Roma cea păgână va dispărea. Foc din cer va coborî şi va arde trei oraşe. Întregul univers va fi cuprins de teroare şi mulţi vor fi înşelaţi, pentru că nu L-au adorat pe adevăratul Hristos care trăia printre ei. 

  In această parte, profeţia se referă la vremurile din urmă, la cele trei zile de prefaceri şi la Sfântul Arhanghel Mihail


A venit timpul; Soarele se întunecă; credinţa este singura care va supravieţui. Iată că vremea stricăciunii şi a pustiirii începe. Iată Fiara cu slujitorii ei, iată-l pe regele întunericului, care îşi spune Salvatorul lumii. El se va ridica plin de orgoliu în văzduh, pentru a urca până la ceruri. Va fi însă doborât de suflarea dumnezeiască a Arhanghelului Mihail şi va cădea. Pământul, care vreme de trei zile va fi într-o frământare şi prefacere continuă, îşi va deschide pântecele încins şi plin de flăcări. Împreună cu toţi ai săi, Satan se va prăvăli în hăurile veşnice ale iadului.
Apoi, apa şi focul vor purifica Pământul şi vor mistui toatelucrările orgoliului omenesc. Şi totul va fi astfel reînnoit: DUMNEZEU va fi slujit şi slăvit.“

Mesajul de la Fatima a fost o confirmare a celui de la La Salette



Din câte am putut vedea până acum, acest text este într-adevăr asemănător cu textul secretului de la Fatima, atât cât l-a explicat părintele Malachi Martin. De asemenea, este similar cu mesajul de la Akita. Regăsim aceleaşi teme, aceleaşi avertismente, şi înţelegem că ierarhii Bisericii nu au putut să suporte criticile tranşante la adresa lor, dar nici aceste prevestiri de o mare limpezime ale unui eveniment apocalipitic de natură celestă. Dacă analizăm apariţiile Fecioarei de la Fatima, Garabandal, Akita şi Betania, mesajul este esenţialmente identic cu cel de la La Salette.

Într-o lucrare foarte mică, dar cu totul deosebită, „Secretul de la Fatima dezvăluit în 17 ianuarie 1963“, un fascicul de doar 48 de pagini scris de abatele Aithofer, confesorul unei stigmatizate, acesta afirmă că puţini au înţeles mare lucru din mesajul dezvăluit micuţei Melanie. Astfel, conştient de dificultatea multora de a înţelege mesajul divinei apariţii, acest preot nu a încetat să se roage Fecioarei, cerându-i să-l lumineze asupra „textului-fluviu al secretului de la La Salette“. Abatele Aithofer consemnează în cărticica sa: „Fecioara a binevoit să-mi răspundă la toate întrebările pe care i le-am adresat prin intermediul sufletului său privilegiat, a cărui identitate nu sunt autorizat deocamdată să o dezvălui. Acest document a fost adus la cunoştinţa a 25 de persoane pe 2 decembrie. Într-un anume fel, Preasfânta Fecioară l-a semnat atunci ea însăşi, obţinând de la divinul său Fiu un miracol euharistic extraordinar, care a fost săvârşit asupra a trei ostii (ostia este împărtăşania sau pâinea euharistică), care au fost picurate cu preţiosul sânge în momentul sfinţirii, şi aceasta în prezenţa a 25 de martori. Astfel, ea a dorit să se adreseze inimilor copiilor săi aflaţi în pericol, înainte să fie prea târziu.“

În esenţă, Fecioara a explicat în 1962, prin intermediul acestei stigmatizate, că mesajul de la Fatima a fost, într-adevăr, o confirmare a celui de la La Salette, „căci de când oamenii şi clerul au mărit cloaca necurăţiei... Biserica se află la o răscruce: ori va merge spre pierea sa, ori îşi va regăsi calea pe care nu ar fi trebuit să o părăsească niciodată. [...] Satan va face totul pentru ca oamenii să nu afle acest mesaj“.
Practic, la Fatima omenirea a primit esenţa mesajului de la La Salette. Pentru cei care vor explicaţii suplimentare, celebra stigmatizată italiană Tereza Musco a lăsat o adevărată comoară, în jurnalul său intim (de la vârsta de 8 ani!!!). La data de 3 ianuarie 1952, ea şi-a notat viziunea Fecioarei, care i-a vorbit despre Fatima cu 8 ani înainte de 1960, anul în care al treilea secret revelat sorei Lucia de către fecioară trebuia făcut public:

 „Vreau să-ţi spun că lumea este pervertită. Am apărut în Portugalia, unde am lăsat mesaje, dar nimeni nu m-a ascultat; am apărut la Lourdes, la La Salette, dar foarte puţine inimi împietrite s-au înmuiat. Ţie însă vreau să-ţi spun atâtea lucruri care îmi mâhnesc Inima. [...] Acum o să-ţi vorbesc despre cel de-al treilea secret pe care i l-am încredinţat Luciei, la Fatima. Pot să-ţi spun că el a fost deja citit, dar nimeni nu a suflat o vorbă despre el.“

Gabriel Roschini (unul dintre cei mai reputaţi mariologi ai secolului XX) povesteşte că Fecioara Maria i-a prezis Terezei Musco călătoria Papei Paul al VI-lea la Fatima. Fecioara i-a spus Terezei, cu anticipaţie, că acesta va invita toată lumea la rugăciune şi la penitenţă, dar a încredinţat-o că Papa nu va îndrăzni nicidecum să le vorbească despre secret, pentru că este „înspăimântător“:

„Omenirea“, i-a explicat Terezei într-o viziune Fecioara Maria, „se îndreaptă vertiginos spre un mare dezastru... Populaţia este din ce în ce mai rătăcită... Focul şi fumul vor învălui întreaga lume. Valurile oceanelor vor deveni foc şi vapori. Valurile înspumate se vor ridica, vor acoperi Europa şi vor transforma totul într-o lavă de foc, milioane de adulţi şi copii vor pieri în acest foc, şi cei rari care vor scăpa îi vor invidia pe cei morţi. Pentru că în orice parte vor privi, nu vor vedea decât sânge, morţi şi ruine, în lumea întreagă.“

În aceste condiţii, dată fiind gravitatea mesajului, chiar dacă omeneşte putem înţelege o parte dintre motivele pentru care Vaticanul a păstrat tăcerea asupra celui de-al treilea secret de la Fatima, astăzi a sosit vremea ca cel de-al treilea secret încredinţat Luciei să fie făcut cunoscut tuturor.

Apariţiile Fecioarei Maria la Garabandal, în Spania



Părintele Malachi Martin a rezumat situaţia actuală în interviul său din 1998: „Întrucât secretul de la Fatima nu a fost revelat în 1960, Fecioara a apărut la Garabandal, în Spania, pentru a-l face public în modul său propriu [...] Vedeţi, dacă Vaticanul ar revela secretul, bisericile s-ar umple imediat de credincioşi  în genunchi.“ Şi pentru a pregăti decorul, tot Sfântul Arhanghel Mihail a fost trimis în Spania, exact ca şi la Fatima. Amintiţi-vă că tot Sfântul Arhanghel Mihail este cel care va înfrunta legiunile de îngeri răzvrătiţi într-o bătălie care nu a avut loc încă, şi totuşi este mai celebră decât toate. Acest paradox este extraordinar! Deci, când Fecioara apare în compania Arhanghelului Mihail, aceasta se poate interpreta: „Atenţie, nu-i de glumă!“. Şi la Garabandal, apariţia sa a lăsat o amprentă de neşters, chiar dacă evenimentul nu a fost recunoscut de Vatican. Dar acesta nu va recunoaşte niciodată apariţia de la Garabandal, aşa cum nu va dezvălui nici întregul conţinut al celui „de-al treilea secret“. Roma i-a interzis, de asemenea, timp de zece ani misticului Padre Pio să mai apară în public! Prea mult supranatural i-a jenat întotdeauna pe marii prelaţi gătiţi în veşmintele lor pline de panglici. De exemplu, cu ocazia călătoriei sale la Fatima, Papa Paul al VI-lea a umilit-o în public pe sora Lucia, o vizionară autentică aflată în comuniune aproape permanentă cu DUMNEZEU, care îi ceruse cu umilinţă să fie primită în audienţă... Cât despre preoţii moderni, pentru ei miracolele nu există decât pe hârtie. De aceea, faptul că Arhanghelul Mihail ar putea merge în persoană la Fatima sau la Garabandal pentru a pregăti copiii să „o vadă“ pe Fecioara Maria, pulverizează întreaga teologie absconsă care le este predată la seminar. Această posibilitate nu a fost niciodată explicată în cărţile lor de dogmatică. Iar la Garabandal, Fecioara s-a manifestat din plin: supranaturalul a fost acolo înmiit. Este extraordinar faptul că numeroase scene au fost fotografiate şi filmate – e drept, cu tehnica anilor ’60 – dar totuşi au fost imortalizate. Imaginile cu copiii intrând spontan în extaz sunt de-a dreptul uluitoare!

Apariţiile îngerului

Dar să spunem câteva cuvinte despre Garabandal. Acest sătuc uitat de lume, aflat în mijlocul „ţării nimănui“ – aşa cum Fecioara ne-a obişnuit deja – cuibărit pe o colină la 500 m altitudine şi în care sălăşluiau doar vreo 70 de suflete (precum Nazaretul odinioară) – se găseşte la 4 ore distanţă de Bilbao, în nord-vestul Spaniei. Locuitorii erau agricultori sau crescători de vite, iar caprele stăteau în casă laolaltă cu oamenii. Nu exista telefon şi nici televiziune. Viaţa se legăna alene între slujbele de duminică şi ritmurile păstoritului. În ziua de duminică, 18 iunie 1961, patru fetiţe de 11-12 ani, Jacinta, Mari-Cruz, Conchita Gonzales şi Mari-Loli Mazon, s-au dus să se joace pe o potecă străjuită de meri. Deodată, s-a auzit un zgomot ca un tunet. Fetiţele privesc cerul şi nu văd niciun semn de furtună. Atunci, ele se sperie şi o iau la fugă. Câteva clipe mai târziu se opresc şi, liniştindu-se, reîncep să se joace. Între timp, Conchita cade brusc în genunchi. Celelalte fetiţe o privesc, încearcă să o ridice şi, nereuşind, decid să meargă să o anunţe pe mama ei că a făcut o „criză de nervi“. Dar imediat, cad şi ele în genunchi, când descoperă ceea ce Conchita văzuse deja: îngerul. Cele patru povestesc entuziasmate că el era „îmbrăcat cu un veşmânt albastru, lung, fără centură... Aripile roz, luminoase, erau destul de mari, foarte frumoase. Chipul său era nici alungit, nici rotund, nasul era foarte frumos, ochii negri, iar tenul era mat. Mâinile erau foarte fine, unghiile tăiate, picioarele invizibile. Părea să aibă opt sau nouă ani. Atât de tânăr, şi totuşi dădea impresia unei forţe invincibile!“. Îngerul dispare fără să spună nimic.

Când îşi revin, fetiţele se privesc una pe cealaltă fără să înţeleagă nimic şi se grăbesc spre sat, pentru a se ascunde. Mai întâi vor să se refugieze în biserică, dar nu îndrăznesc să intre, aşa încât se ascund în spatele capelei şi încep să plângă. Ceilalţi copii le întreabă ce s-a petrecut şi, treptat, vestea se răspândeşte. Bineînţeles, povestea ia amploare până când se ajunge la un înger mare cât un avion. Puţini săteni le dau crezare. Totuşi, îngerul revine trei zile mai târziu, pe 21 iunie. De data aceasta, cele patru fetiţe sunt urmărite de către curioşi, printre care şi preotul satului. Îngerul apare brusc şi imediat urmăritorii sunt şi ei proiectaţi în supranatural: ei remarcă, spre exemplu, că chipurile lor au devenit albe, aproape strălucitoare, iar capetele sunt răsturnate pe spate brusc, ca şi cum cineva i-ar fi tras brusc de păr.

Îngerul anunţă apariţia Fecioarei Maria



Atunci, fetele încep să umble fără să clipească şi fără să-i vadă pe martorii apariţiei, ceea ce din punct de vedere practic este uimitor. Un alt fenomen neobişnuit: mişcările lor sunt perfect coordonate, ca într-un spectacol. Îngerul, la fel de tăcut, dispare, dar revine a doua zi. Mulţimea din jurul fetiţelor creşte neîncetat, iar scepticii îşi fac o plăcere deosebită din a dovedi celorlalţi că nu este vorba decât despre o mare mascaradă. Dar, de îndată ce îngerul soseşte, fetele „dispar“, sunt purtate într-o altă lume, în extaz. Medicii le ciupesc, le trec flăcări prin faţa ochilor, le împing etc., fără ca vreuna dintre ele să reacţioneze în vreun fel. Ele intrau atunci într-o stare cataleptică. Într-unul dintre documentele filmate, trei medici încearcă să o ridice pe Jacinta, fetiţa înaltă de un stat de palmă şi necântărind mai mult de 30 de kilograme. Nici gând să reuşească! În acea stare, fetiţa era grea ca o stâncă. În schimb, mai târziu, când erau împreună cu Sfânta Fecioară, fetiţele se ridicau una pe alta pentru a ajunge să o îmbrăţişeze, ca şi cum nu ar fi fost mai grele decât un pisoi, aşa cum se vede în unele fotografii de epocă. Evident, întreaga regiune îşi dădea deja întâlnire cu fetiţele şi peste 200 de persoane vedeau „luminozitatea“ Arhanghelului, care rămânea uneori câte două ore. Când ieşeau din starea de extaz, fetiţele credeau că aceasta nu a durat mai mult de două minute. Îngerul nu spunea niciodată nimic, doar se mulţumea să surâdă şi le modifica percepţia temporală. În fine, pe 1 iulie, el le-a vorbit pentru prima oară şi le-a întrebat: „Ştiţi de ce vin eu la voi?“. Fetele l-au privit înmărmurite. „Pentru a vă anunţa că mâine, duminică, Sfânta Fecioară vă va apărea sub înfăţişarea de Fecioară a Carmelului.“
Îngerul li se arătase mai întâi mai multe zile fetelor doar pentru a le obişnui cu viziunile şi pentru a atrage atenţia satului. În ziua anunţată de către Arhanghelul Mihail, Garabandal număra mai mulţi curioşi decât locuitori.

Este una dintre rarele apariţii angelice din istoria umanităţii în care un înger anunţă un miracol dinainte, menţionând şi ziua precisă. Este deci, într-un fel, o reluare a evenimentului de la Fatima, unde Arhanghelul Mihail oferise, de asemenea, copiilor taina împărtăşaniei (aşa cum se prezintă în filmul lui Daniel Costelle). În acelaşi timp, este poate prima dată când un înger face un miracol public cu ocazia unei apariţii a Sfintei Fecioare. Arhanghelul Mihail s-a ţinut de cuvânt: a doua zi, spre ora şase seara, Fecioara a apărut însoţită de doi îngeri. Primul era Mihail, dar „celălalt nu ştim cine era; el era îmbrăcat precum Arhanghelul Mihail şi îi semăna ca un frate geamăn“. Fratele Paul Marie remarcă, în lucrarea sa, „Des apparitions de Garabandal“ („Apariţiile de la Garabandal“) că „nu se poate vorbi despre autosugestie. Pe de o parte, fetele nu auziseră niciodată despre apariţiile de la Fatima, iar pe de altă parte, reprezentările moderne ale Fecioarei Carmelului, foarte numeroase în Spania, nu seamănă deloc cu viziunile fetelor. Ea este reprezentată de obicei îmbrăcată în brun, cu un voal alb sau negru, precum carmelitele sau, uneori, este îmbrăcată în roşu şi poartă un voal alb sau albastru. Din acest punct de vedere, viziunea lor este perfect originală, şi, totodată, este conformă cu vechile reprezentări ale Fecioarei Carmelului din iconografia tradiţională, pe care fetele nu aveau de unde să le cunoască“. În plus, în 1961 satul era izolat de lume şi nu dispunea încă de telefon sau de electricitate. 

Sursa:www.yogaesoteric.net
« Inapoi
Diete naturiste
World Wide Inventors Association
Asociatia Inventatorilor Independenti
R&D Global Business Ventures LLC
mediator
banner
banner
banner
banner
Scientia
Produse naturiste
Descoperi
Inventika