Pompele utilizate la motoare cu ardere interna, Primul proiect de automobil a fost opera lui Leonardo da Vinci, Karl Benz realizeaza primul automobil cu motor cu ardere interna, Mayboch realizeaza primul motor alimentat printr-un carburator cu jigloare,

Promovarea si vanzarea inventiilor romanesti pe plan national si international. Inventatorii interesati de serviciile oferite sunt rugati sa ne contacteze la adresa prezenta in cadrul site-ului : www.inventatori.ro

Pompele utilizate la motoare cu ardere interna




I. Introducere

         Primul proiect de automobil a fost opera lui Leonardo da Vinci (1452-1512) care preoconiza actionarea automobilelor cu un motor de orlogerie  (cu arc special). Proiectul nu a fost realizat niciodata.

Anul 1769:-Are loc prima realizare concreta, triciclul construit de capitanul Joseph Cugnot. Triciclul era actionat de un motor cu abur.Astfel de realizari au avut si Griffith  (1821), Burstoll si Hill  (1824).
Anul 1845:-Mecanismul Onesipare Pecqueur inventeaza si aplica pentru prima oara mecanismul diferential.               
Anul 1880:-Dumitru Vasescu construieste automobilul cu aburi „Vasescu„ .
Anul 1885:-Karl Benz realizeaza  primul automobil cu motor cu ardere interna.
Anul 1890: -Apar automobile Ponbord – Levassar, actionate de motoare cu combustie interna construite de Gottliels Doimler.
Anul1893:-Mayboch realizeaza primul motor alimentat printr-un carburator cu jigloare.
Anul 1894: -  Are loc  prima cursa de automobil pe ruta Paris-Raven (140 Km), câstiga de un automibil cu motor cu aburi.
Anul 1894: -Dunlop inventeaza rotile de automobil cu anvelope de cauciuc si camera de aer.
Anul 1899: -Camille Jenotzy stabileste primul record de viteza, depasind 100 Km/h, cu un automobil actionat de un motor electric.
Anul 1901: -Paul Doimlea realizeaza primul automobil cu forme soluti soluti constructive moderne, asemanatoare cu cele de astazi.
Anul 1906: -Firma „Mercedes” produce primul autoturism prevazut cu frâne pe rotile din fata.
Anul 1906: - Apar primele modele de automobile cu parbriz.
Anul 1909: - Apare  primul automobil fabricat în serie  „ Ford - T „  pâna  la acea data automobilele se executau la comanda. Modelul „ Ford – T „     va fi fabricat pâna în anul  1927.
    Tot în anul  1909  Victor Hemery  stabileste un nou record  de  viteza, depasind   200 Km/h, cu un automobil benz cu motor benzina.
Anul 1912: -Se introduce sistemul de pornire automata prin demarou,  care se va generaliza.
Anul 1921: -Apare sistemul de aprindere cu alimentara de la baterie.
Anul 1924: -Un inginer român Aurel Persu (1890-1977), a proiectat Brevetat si realizat primul automobil cu forma aerodinamica din lume. Aceasta avea forma aerodinamica de „Picatura de Cadere” cu rotile înglobute în caroserie si a parcurs peste 100.000 km dovedind prin aceasta fiabilitatea automobilului brevetat.
Anul 1924: -Uzinele M.A.N.Construiesc primul autocamion cu motor diesel.
Anul 1926:-G.Constantin realizeaza prototipul unui automobil echipat  cu un convertizor de cuplu.
Anul 1930:-Se aplica pentru prima oara sistemul de alimentara cu pompa de benzina.
Anul 1934-1938: -Apar în productie de serie automobilele cu solutie :  „ totul în fata „ si „  totul în spate  „ , concomitent cu suspensiile independente.
Anul 1937: Se fabrica primele automobile , echipate cu cutie de viteza automata.
Anul 1947: -La uzinele I.A.R. Brasov un colectiv  condus de Radu Mardurescu  realizeaza primul automobil românesc de  conceptie moderna  „ AR – 002 M „ .
    Anul 1950:-Firma „ Rover „ construieste primul automobil actionat de o turbina cu gaz.
Anul 1952:-Sunt construite primele autocamioanele cu tonaj greu la uzinele  „  23 August  „  Bucuresti.
Anul 1953: -  Apar primele automobile echipate cu frâne de disc.
Anul 1954: -  La Brasov începe  productia autocamioanelor  „ Steagul Rosu „ .
Anul 1957: -La Câmpulung Muscel se produc primele  autoturisme  de teren  „IMS” .  La uzinele  „ Tudor Vladimirescu „   Bucuresti  se fabrica  primele  autobuze  si  autotilitare „ TV ” .
Anul 1959:-Firma   NSU  construieste primul automobil actionat  de un  motor  rotativ  ( Wonkel ) .
Anul 1968: -  Uzina de autoturisme Pitesti, produce primul autoturism  Dacia  „1100” .
Anul 1969: -  Uzina de autoturisme  Pitesti, produce primul autoturism  Dacia „1100” .
Anul 1970: -A intrat în productia de serie autoturismul Dacia 1300 având un motor cu aprindere prin scânteie cu patru cilindrii, care pe parcurs a fost modernizat si diversificat (Dacia 1310;1410;Liberta 1325;Dacia 1600, Nova; Super Nova; Dacia Solenza iar acum Dacia Logan.
       Anul 1971: -   Uzina de autocamioane Brasov produce primul     autocamion cu motor Diesel.    
    Anul 1996: - În Craiova DAEWOO AUTOMOBILE se fabrica            autoturismul Cielo, cu linie moderna si un consum redus de combustibil, echipat cu un motor cu 4 cilindri în linie.

II Destinatie rolul functional si partile componente
II.A. Pompa de apa

Pompa de apa face parte de instalatia de racire cu lichid.
Rolul: Asigura circulatia fortata a lichidului de racire si presiunea necesar în instalatie.
Amplasare: Este situat în bloc motor.
Functionarea: Pompa de apa,folosita la instalatia de racire a motoarelor asigura o presiune de 2-5 bar.Prin cureaua trapeziodata,miscarea se transmite la fulia de antrenare,montata pe arborele de antrenare prin intermediul rulmentilor, etansati prin garnitura împotriva scurgerii unsorii;la capatul posterior al arborelui este montata turbina(rotorul),în corpul pompei.
                                                                                                                                                    
  1-axul pompei,2-rotorul ,3-camera turbinei,4-corpul pompei,5-racordul de alimentare,6-fulia, 7-rulmenti,8- cureaua trapezodiala,9-palete,10-suruburi de fixare a paletelui

 B.Pompa de alimentare            
B.1 Pompa de alimentare MAS
Pompa de alimentare face parte de instalatia de alimentare.
Rolul:Pompa de alimentare are rolul de a absorbi combustibilul din rezervor si de a-l trimite pe conductele de legatura cu carburatorul (La MAS adica la motorae cu aprindere prin scânteie) sau la bateria de filtre (La MAC adica la motoare cu aprindere prin compresie).
Amplasare: Se monteaza pe blocul motor si este actionata de excentricul de pe arborele cu came.
Functionare: când excentricul ataca parghia,tija trage membrana în jos,creând depresiune în camera de combustibil si deschide supapa de aspiratie,absorbind benzina din rezervor ;dupa ce excentricul s-a rotit,arcul readuce membrana si pârghia în pozitia initiala,refulând combustibil prin supapa de refulare în circuit prin conducta de legatura la carburator (pentru MAS) sau la filtre de Combustibil. Arcul membranei este tratat la o presiune de refulare de 1,2-1,5 bari.
 
1-corp,2-capacul,3-membrana,4-arcul de actionare,5-tija,6-pârghia,7-arcul de readucere,8-pârghia de actionare ,9-supapa de aspiratie,10-supapa de evacuare,11-excentricul

 B.2 Pompa de alimentare MAC
Pompa de injectie
Pompa de injectie are rolul de a debita combustibilului sub presiune înalta,în cantitati bine determinate si într-o anumita ordine la injectoare, în functie de sarcina motorului . Cele mai utilizate sunt pompele de injectie cu distribuitor rotativ si cele piston sertar.
Pompa de injectie cu distribuitor rotativ. Pompa de injectie rotativa , utilizata la instalatia motorului si la motoare echipate cu mac,distribuie motorina la injectoare prin  intermediul unui rotor  distribuitor comun pentru toti cilindrii , care  descopera succesiv orificiile corespunzatoare spre racordurile conductelor de înalta presiune 
Functionarea:Motorina este admisa prin racordul de intrare si preluata de pompa de transfer ,presiunea reglând-o supapa de reglare ,de unde trece prin canalizatia de capul hidraulic  la supapa de dozaj , care determina motorina ce se va injecta; este trimisa apoi prin canalul special al rotorului distribuitor . Când arborele de antrenare  primeste miscarea de la comanda mecanismului de  distributie si o transmite la rotor ,cele doua pistoane  ale elementuli de injectie sunt atacate de inelul cu came  prin rolele galetilor , astfel încâtmotorina este trimisa prin canalul de refularela unul din racordurile de debitare spre injectoarele , care prin conducta de înalta presiune ,ajunge la injectorul respectiv , ce o pulverizeaza în cilindru. O parte din motorina asigura ungerea si racirea pompei , dupa care iese prin racordul  pentru teava de retur .Regulatorul de turatie  asigura automat , prin bratul ,tija cu arc  si arcul ,pozitionarea supapei de dozaj  si deci cantitatea de motorina ce se va injecta,corespunzatoare sarcinii motorului la o anumita pozitie pedalei de acceleratie. Prin actionarea pedalei de acceleratie si deci a pârghiei ,arcului ,bratului si tijei cu arc,se modifica pozitia supapei de dozaj, pentru un debit de injectie comandat. Dispozitivul de avans automat  cu actonare hidraulica,prin motorina debitatade pompa de transfer , roteste cu un anumit unghi inelul cu came pentru a obtineo variatie a avansului de injectie corespunzator turatiei motorului . Oprirea motorului se face prin pârghia  care roteste, în pozitia de debitare nula , supapa de dozaj . Toate componentele sunt montate în corpul pompei de injectie .
     
1- ax de antrenare; 2-capacul regulatorului; 3-corpul pompei; 4-carcasa contramaselor; 5-contramase; 6-placa de reglaj din fata; 7-supapa de dozaj; 8-alezajul supapei de dozaj; 9-canal de dozaj; 10-cap hidraulic; 11-rotor; 12-inelul pompei de transfer; 13-garnitura; 14-rotorul pompei de transfer; 15-supapa de reglare; 16-surub de fixare; 17-paletele pompei de transfer; 18-canal de distributie; 19-canal de aspiratie; 20-racord de refulare; 21-racordul dispozitivului automat de avans; 22-tachet; 23-inel cu came; 24-piston plonjor; 25-placa de reglaj din spate; 26-placa de cuplare; 27-rola; 28-axul regulatorului; 29-variator automat de avans; 30-pivotul inelului cu came; 31-semeringuri; 32-racord de retur; 33-bratul regulatorului; 34-parghia de stop; 35-tija regulatorului; 36-resortul principal al regulatorului; 37-surub de reglare la relanti; 38-parghie de acceleratie; 39-surub de reglare a turatiei; 40-racord de alimentare
IIIClasificarea
 
Sunt mai multe tipuri de pompe .
III.A Pompa de apa:
A.1Tip centrifugal :
Antrenarea fuliei prin curea trapezodiala este actionata turbina (rotorul) care aspira apa din bazinul inferior al radiatorului prin racordul de alimentare si o trimite în camera turbinei de unde o refuleaza în camasile de racire din blocul motor.

III.B Pompa de alimentare cu benzina:

B.1Tip pompa cu diafragma (membrana)
Pompele cu tip diafragma sînt numite si pompe de benzina mecanice.
Pompele cu actionare mecaninica sunt aproape în exclusivitate cu  diafragma (membrana),si se deosebesc între ele prin constructia diferitelor elemente .Primele pompe încludeau în constructiefiltrul de combustibil .În prezent datorita utilizarii unor filtre mai eficiente si a celor filtrare fina a combustibilului nu mai este necesara dotarea pompei cu filtru. Pompele cu membrana cu actionare mecanica sunt  înzestrate cu mecanism pentru actionarea lor manuala. Se compune din trei corp si un un capac fiind aspiro respingatoare .
1.corpul inferior :care fixeaza pompa pe bloc motor si cuprinde pârghia de actionare,si parghia de manuala.
2.corpul mijlociu :cuprinde doua supapae de trecere si stutul de refulare catre carburatoare.
Între doua corpuri de pompe este fixata memebrana a pompei .
3.un surub central ansambleaza capacul si corpul superior .Între corpul superior si cel mijlociu se afla  o garnitura de etansare ,iar între capac si corpul superior o garnitura de etansare si sita filtranta pentru filtrarea fina a combustibilului.pe corpul superior se afla stutul de intrare a benzinei în pompa.

B.2 Pompa electrica
Pompele de benzina electrice sunt destinate pentru amplasarea automobile care au motoare cu cilindre mica si foarte mica.
Principiul de functionare ,cu exceptia actionarii membranei , se deosebeste foarte putin de pompa cu membrana cu actionare mecanica.
    Cursa de aspiratie a benzinei are loc la deplasarea membranei în jos si se realizeaza cu ajutorul unei disc de otel ,atras de un electromagnet alimentat ,în aceasta faza cu curent electric.
    Cursa de refulare a benzinei în camera de nivel constant are loc la deplasarea membranei în sus sub actiunea uni arc,dupa ce în prelabil electromagnetul nu mai este alimentat electric Alimentare cu curent si întreruperea alimentarii electrice a electreomagnetului se realizeaza prin intermediul unui contact actionat de catre o tija.Frecventa miscarii oscilatorii a membranei depinde de rezistentele în liniile de aspiratie si refulare si de marimea contrapresiunii creatade supapa-ac a camerei de nivel constant ,deci de marimea consumului de combustibil al motorului.
    Astfel pompa asigura o presiune maxima de refulare de 4,4kPa si o depresiune maxima la aspiratie de 21,33kPa .Debitul real al pompei la o înaltime de refularede 0,1m este de 38 l/h ,iar la o înaltime de 0,3m de 24 l/h. Înaltimea de refulare are o mare influenta asupra debitul deoarece presiunea în linia de refulare , creata de arcul membranei, este mica .

B.3Tip pompa electrica cu role :

La pompele cu role în locasurile din rotorul sunt dispuse o serie de corpuri cilindrice montate cu scopul de a reduce frecarea cu suprafata interioara a carcasei datorita contactului pe generatoare .Din aceasta cauza ,pompele cu role nu pot fi utilizate în instalatia de alimentare cu benzina fara asigurarea ungerii între role si suprafata interioara a carcasei.Uzura care apare la rolele se uniformizeaza în timpul functionarii, deoarece rolele se pot roti liber în locasurile din rotor.
    Antrenarea rotorului montat pe excentric în carcasa se face cu ajutorul motorului electric.În timpul functionarii,rolele se deplaseaza radial,iar forta centrifuga se mentine în contract permanent cu suprafata interioara a alezajului practicat în carcasa .Depresiunea creata la cresterea volumului dintre doua role consecutive si alezajul din carcasa ,în zona spatiului de aspirative si alezajul din carcasa , în zona spatiului de aspiratie , determina accesul benzinei în pompa . Scaderea volumului respectiv în zona spatiului de refulare determina cresterea  presiunii benzinei si refularea acesteia catre supapa de refulare .Pompa este prevazuta si cu supapa de presiune constata .Motorul electric este introdus în carcasa si inundat cu benzina ,pentru racire.
    Pompele elctrice cu role asigura debite de benzina aproximativ  150 l/h  la presiunii de refulare de 200-400 kPa . tensiunea de alimentare a motorului electric de antrenare este de 12 sau 24V curent contiunuu. 

III.C Pompa de alimentare cu motorina :

C.1 Tip pompa de injectie în linie cu piston sertar:
    Pompa de injectie se compune din:     
corpul  în care se monteaza arborele cu came , împingatorii cu role , elementele de pompare si racordurile de refulare . Elementele de pompare sunt formate din cilindrii  si pistoanele .
Cilindrul elementului de pompare, este prevazut cu un orificiu, de alimetare cu motorina, trimisa de pompa de alimtare, pistonasul la partea superioara are un orificiu central în legatura cu un canal înclinat practicat lateral, comunicând cu partea superioara. Fiecare pistonas este prevazut cu câte un manson danturat angrenat de-o creamliera în care sunt practicate sectoare distantate. Cremaliera sub forma de tija este legata printr-un sistem de pârghii de regulatorul care o actioneaza. Comandata de regulator cremaliera împrima
 Pistonasului miscari de rotatie prin care se realizeaza modificarea debitului în functie de sarcina motorului.
    Readucerea pistonaselor se realizeaza cu resortul . Supapa de refulare este conica si este mentinuta de un resort în pozitia închisa pe locasul ei.
    Arborele cu came se sprijina pe rulmenti si este actionat de arborele motor prin angrenajele distributiei din fata, astfel miscarea de la arborele motor este transmisa printr-un pinion intermediar la pinionul de antrenare la arborele cu came. Acest pinion este dublu ca marime fata de pinionul de pe arborele motor,încât la doua rotatii ale arborelui cotit, arborele cu came sa se roteasca o singura data asigurând câte o pompare la fiecare element în parte.
    Decalajul camerelor este astfel realizat încât sa se asigure injectia în ordine de functionare a motorului. La capatul posterior al arborelui cu came se monteaza regulatorul pe care îl antreneaza.
    Împingatorii sau tachetii sunt cilindrici cu rola asemanatori cu cei de la pompa de alimentare cu piston cu deosebirea ca la partea superioara sunt prevazuti cu suruburi si piulite de fixare. Aceste suruburi servesc la reglarea momentului de injectie adica la stabilirea avansului în numar de grade corespunzator pentru fiecare timp de motor în parte. Împingatorii ghideaza în niste orificii ale unui perete orinzontal comun cu corpul pompei.
    În corpul pompei de injectie se toarna ulei la un nivel bine stabilit servind la ungerea arborelui cu came, a împingatorilor si a pistonaselor la partea lor inferioara de contact cu tachetii.
    Functionarea pompei de injectie este conditionata de antrenarea sau rotirea arborelui cu came de catre arborele motor.Pinionul de pe capatul arborelui motor transmite miscarea la roata dintata de antrenare a arborelui cu came prin pinionul intermediar.Prin rotirea arborelui cu came acesta actioneaza împingatorii si prinei pistonasele,pe care le deplaseaza în cilindrii de jos în sus,învingând astfel rezistenta resortului.
    La coborârea de pe cama resorturile aduc pistonasele în pozitia initiala. De aici rezulta ca pistonaele sub actiunea camelor executa o miscare rectilinie alternativa. Dar pistonasele mai sunt actionate pe de alta parte si de tija cremaliera care primeste miscarea de la regulator imprimând-le o miscare de rotatie.
    Când pistonasul coboara si deschide orificiul al cilindrului, datorita deepresiunii create, motorina intra în spatiul de desupra lui realizând astfel admisia motorinei în elementul de pompare .
    În cursa urmatoare pistonasul comprima motorina la o presiune suficient de mare, se comprima arcul supapei de refulare acesta se deschide si combustibilul prin conducte ajunge la injector.
    Refularea se realizeaza deci în  curs de ridicare a pistonului, dar nu are loc pe tot parcursul ei. Ea încecpe in momentul când pistonasul acopera orificiul canalului de alimentare al cilindrului si dureaza pâna in momentul în care muchia canalului înclinat al pistonasului deschide acest orificiu.
    În momentul acela spatiul de deasupra pistonasului are legatura prin canalul sau central si apoi prin canalul înclinat cu canalul de alimentare. Momentul deschiderii mai devreme al canalului inclinat inseamna o cantitate mai mica de motorina debitata si invers.
    Momentul deschiderii canalului înclinat care de fapt determina variatia debitului în functie de sarcina motorului este asigurata de tija cremaliera care primeste miscarea de la regulator, rotind pistonasul ‚în cilindru.Prin acesta se asigura cantitati de  motorina dozate corespunzatori în functie de sarcina motorului.
Pompa cu piston folosita la motoarele diesel are sase elementi de de injectie si este antrenata de la comanda mecanismului de distributie printr-un arbore itermediar.Pe corpul pompei de injectie se monteaza pompa de alimentare cu piston antrenata de excentricul de pe arborele ei cu came. Exista pompe cu patru ,opt sau mai multi elementi de injectie,în functie de numarul cilindri a motorului.                                                                 
Pompa se functioneaza în doi timpi. În prima cursa a pistonului cama de pe axul cu came al pompei de injectie actioneaza tachetul cu rola , acesta deplaseaza tija , care   împinge pistonul,il deplaseaza în cilindru comprimând arcul,motorina din spatiulA, fiind comprimata deschide supapa de refulare si trece prin canalul în spatiul B,în spatele pistonasului.Supapa de admisie este închisa. În a doua cursa cama paraseste tachetul, arcul se desprinde pistonul se deplaseaza în pozitia initiala. În cilindru are loc o depresiune care deschide supapa de admisie si închide supapa de refulare, motorina ajungând în spatiul A prin canalul. În acelas timp, motorina din spatiul B este refulata prin canalul  si printr-o conducta de legatura la filtru.
Partiile componente
1-corpul pompei;2-corpul regulatorului de turatie;         3-pârghia de acceleratie;4-pârghia de oprire;                  5-pompa alimentare;6-pompa amorsare;                          7-pahar decantor;8-cuplaj pompa;9-conducta alimentare pompa;11-conducta de înalta presiune;                         12-surub fixare bucsa element pompare;13-arbore cu came;15-tija pistonului de alimentare;16-tachet cu rola; 17-surub reglaj moment început injectie;                      18-arcul elementului de pompare;19-cremaliera;               20-bucsa al elementului de pompare;21-pistonasul elementului de pompare;23-supape de refulare;          25-racordul conductei de înalta presiune;                     26-canal comun alimentare elemente de pompare;       27-corpul pompei de injectie;                     
   
IV.Întretinerea Defectele în Exploatarea si Reparare Pompelor utilizate la Motoarele cu Ardere Interna
IV.A Întretinerea pompelor
A.1 Întretinerea pompei de apa
-ungerea rulmentilor pompei de apa (daca nu sunt capsulati), cu unsoare consistenta, la 10 000 km;
-verificarea întinderii curelei de ventilator,  la 10 000-15 000 km, care nu trebuie sa faca o sageata mai mare de 15-20 mm la o apasare cu o forta de 30-40 N la mijlocul distantei dintre cele doua fulii. În caz ca e mai mare se regleaza, prin modificarea pozitiei generatorului de curent, dupa slabirea piulitelor de fixare.
  Dupa reglare, se strâng din nou piulitele; o întindere insuficienta a curelei duce la racirea insufcienta, iar o curea prea întinsa duce la uzarea rulmentilor pompei de apa .
-înlocuirea lichidului antigel, o data la doi ani, folosind pâlnia speciala si sistemul de aerisire a instalatiei.
A.2 Întretinerea pompei de alimentare cu benzina
-Demontarea filtrului decantor,spalarea în solvent si suflarea cu aer a tuturor  orificiilor                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                               -Controlul starii organelor componente (fisuri,deformarii),înlocuind pe cele defecte.                                                                                                                                                         -Verificarea etanseitatii supapelor ,cu ajutorului unei tub transparent  cu lungimea de 300 mm,montat la racordul de iesire, se pompeaza pâna benzina ajunge la partea superioara , apoi se urmareste scaderea nivelului, care nu trebuie sa fie mai mare de 1cm/s pentru supapa de refulare.Supapa de admisie se controleaza prin întroducerea tevii de intrare într-un vas cu benzina si astupa iesirea, se pompeaza de 5-6 ori acoperind iesirea , apoi se deschide dupa 5-6 s,daca benzina nu iese cu presiune ,supapa nu etanseaza .                                                                                                                    -Controlul presiunii de debitare si al depresiunii cu manometru si un depresiometru racordate la iesirea si ,respectiv,la intrarea pompei. Conditia de calitate este o presiune de 3-5 bar si o depresiune de 0,5 bar.
A.3 Întretinerea pompei de injectie:
Operatii de curatire ,verificare fixarii ei si a cnductelor de racordare ,a etanseitatii si a bunie functionari  debitare la presiunea ti în cantitatea la care sa facut reglarea. Tot acum se verifica culoarea fumului de evacuare ,cu ajutorul dispozitivului special fumetru .                                                                                                                                 La nevoie se face din nou reglarea pe standul special ,fiind interzisa orice interventie în afara atelierului specializat .                                                                                                                                                                        La pompa de injectie în linie ,se face complectarea cu ulei a carterului si a regulatorului de turatie.

IV.B Defectele în exploatarea si repararea pompelor utilizate la motoare cu ardere interna

B.1 La pompa de apa:
Uzura suprafetelor în care se monteaza rulmentii arborelui pompei de apa;, arborele pompei se reazema pe rulmenti, sunt pompe unde existând câte un rulment dublu cu bile, sunt pompe unde se gasesc doi rulmenti simpli cu bile; la motoarele automobilelor „Moskvici”  se folosesc legara din bucse de bronz, sunt si cu bucse captusite cu aliaj antifrictiune.
Uzura gaurii bucselor si a suprafetei de lucru a inelelor interioare ale rulmentilor cu bile ai arborelui pompei.
Uzura fetei frontale a corpului în partea rotorului, în locul unde se monteaza rondela la etansare.
Daca bucsele captusite cu aliaj antifrictiune s-au uzat, se toarna din nou aliajul, se alezeaza si se preseaza bucsa sau alezeaza gaura la o dimensiune de reparatie sau nominala. Rulmentii uzati si bucsele fara captuseala de aliaj antrifictiune care se uzeaza se înlocuiesc în altele noi. Daca suprafata corpului pompei în care se monteaza rulmentul sau bucsa s-a uzat, de exemplu din cauza represarilor repetate, se face strunjirea interioara si alezarea gaurii pentru o bucsa cu dimensiuni de reparatie.În gaura astfel prelucrata se preseaza bucsa reparata, a carei gaura se alezeaza dupa presare la dimensiunea inelului exterior al rulmentului cu bile.
      Rotorul pompei de apa.
     La rotorul pompei de apa se uzeaza gaura butucului în care intra arborele pompei. Când gaura se uzeaza  cu mai mult de 0,03-0.04 mm, se face alezarea acesteia si se proseaza o bucsa care se alezeaza apoi la dimensiunea arborelui. Bucsa se executa din fonta cenunsie sau din otel.
    Gaurile cu diametru de 4,0 mm din bucsa rotorului se executa dupa presarea bucsei, prin gaurile corpului pompei. Fata frontela a butucului se prelucraeza la dimensiunea nominala de 23,8-23,9 mm.
    Daca gaura butucului pentru rotorul pompei are o uzura admoisibila, iar uzura fetei frontale este de maximum 1 mm, se face prelucrarea fetei la interior pâna la dimensiunea de 22,8-23,3 mm, iar când pompa se asambleaza, se monteaza o rondela de reparatie. Rondelele au grosimele urmatoare: nominala 1,0-1,5 mm si de raparatie 0,5 si 2,1 mm.
   În caz, ca s-a uzat canalul de pana, se mortezeaza un nou canal , fata de cel vechi. Dimensiunile canalului sunt: latimea 3,89-3,94 mm, adâncimea, 1,88-2,04 mm.

Arborele pompei de apa:Arborii pompei de apa se excuta din oteluri cu continut redus  sau mediu de carbon, precum si din oteluri aliate. Astfel arborii se executa din otel 45, se calesc superficial pe adâncimea de 1,0-2,0 mm la duritatea minima 50 HRC sau din otel 40H cu duritatea 241-285 HB si se cositoresc pe o grosime de 0,013 mm.
   Tratamentul termic al arborilor executaâi din otel 20 consta în cementarea pe adâncimea de 0,8-1,0 mm, calirea în ulei si revenirea la duritatea 54-59 HRC.
Sunt  executati si din otel 20.Arborii uzati se reconditioneaza prin cromare sau acoperire.Cu otel urmata de cromare si se rectifica la dimensiunea nominala.                                                                                      
B.2La pompa de alimentare cu benzina:Pompa de benzina debiteaza sub presiune combustibil din rezervor spre carburator, cele mai utilizate sunt ,pompele cu membrana ,actionate prin intermediul unei parghii, de catre arborele cu camee ale motorului sau printro distributie aparte.sunt si pompe actionate pneumatic prin depresiunea si presiunea creata în carterul motoruuli în motorului în doi timpi sau electrice avand o comanda electromagnetica.Membrana pompei de benzina este piesa cea mai solicitata si de aceea la ea apar si cele mai multe defectiuni care duc la oprirea motorului .PE lânga acesta se mai pot produce ruperea arcului de împingere a membranei în jos , ruperea parghiei de actionare a membranei si mai rar,uzarea supapelor de aspiratie si de refulare .                                                                                                                                             
Perforarea membranei: Se datoreaza unor defectiuni ale instalatiei de alimentare închiderea ermetica a rezervorului de benzina, ne etanseitatea înbinarii diferitelor piese din instalatie. Toate fac ca membrana sa efectueze curse mai lungi si în acest fel ,prin întinderea peste limita a materialelor din care e confectionata ,sa se subtieze si apoi sa se perforeze .În raport cu marimea perforatiei va aparea initial o alimentare mai slaba a carburatorului,amestecul va saraci , se vor ivi trateuri,motorul nu va dezvolta puterea normala dupa care se va opri.Tot odata ,pe la pompa de benzina apar scurgeri , însotite de mirosul al combustibilului.                                                                                                                                                                                                   
Remedierea:Dupa constatarea scurgerilor se demonteaza pompa si se înlocuieste membrana deteriorata cu alta noua avuta de rezerva. La demontare si la montare se va proceda cu multa atentie pentru a nu deteriora arcurile supapelor sau ale membranei în cazul ca nu se dispune de o membrana noua se poate recurge ,pana la atelier la urmatoarele improvizatie: dintro bucata de cauciuc de camera,din doua trei foi de celofan sau din doua trei foi de material din care sunt facute puncile de plastic,se confectioneaza o membrana similara dupa care se monteaza pompa la loc.                                                                                                                                                       -Daca membrana este confectionata din mai multe straturi ,acestea se vor unge cu sapun sau în cel mai mult caz cu prenadez ori arecet sau alt material de lipit cauciuc si se vor aseza în asa fel încât sparturile sa nu mai fie una în dreptul celeilalte.La montarea membranei noi acesta sa nu fie unsa cu nimic,iar suruburile de prindere a membranei si corpului pompei sa fie stranse cu mare ‚ antentie.Periodic poate fii efectuat de fiecare sofer un control al functionarii pompei de benzina.
Ruperea arcului membranei :
Ce produce dupa o exploatare îndelungata,membrana nu se mai deplaseaza si ramânenemiscata , astfel benzina nu mai este trimisa spre carburator.
Remedierea: La demontare conductei de la pompa spre carburator se constata ca benzina nu mai curge,în cazul în care pompa are parghie de amorsare manuala ,la actionarea acesteia pompa va lucra în gol.Se procedeaza la demontarea pompei si la înlocuirea arcului , în lipsa se va întroduce între cele doua bucatide arc o saiba  metalica cu diametrul egal cu cel al arcului.

Ruperea pârghiei de actionare a membranei:
Este o defectiune foarte rara .Pentru a constata defectiunea se desface conducta de la carburator si se amorseaza pompa cu pârghia manuala pâna curge benzina,apoi se încearca sa se amorseze pompa de la motor , daca benzina nu curge înseamna ca pârghia de actionare este rupta .
Remedierea:
Se înlocuieste pompa sau pârghia , ori se repara pârghia prin sudura sau prin prinderea ei între doua placi nituite,urmând ca statia de întretinere sa schimbe pompa de benzina.
Deteriorarea garniturii de strangere a pompei la motor :
Poate duce la defectarea pârghiei de actionare a membranei .
Remedierea:
Garnitura deteriorata se va anlocui o alta similara obligatoriu de aceeasi grosime, deoarece variatia grosimii ei va apropia sau departa bratul pompei de excentricul care o actioneaza în dauna unei functionari corecte.
Înfundarea sitei metalice :
Poate avea loc mult mai rar si se datoreaza utilizarii folosirii unei benzine nefiltrate. În aceeasta situatie benzina numai ajunge la carburator iar motorul se opreste.
Remedierea:
Se fac verificariile mentionate la celelalte defectiuni ale pompei în cazul când se constata ca membrana este buna iar supapele functioneaza normal se va demonta capacul pompei iar sita metalica se curata cu atentie prin suflare cu aer.
B.3La pompa de alimentare cu motorina
Pompa de alimentare trimite motorina din rezervor spre filtre si pompa de injectie cu un debit 2÷8 mai mare decât cel al consumului necesar motorului si cu o presiune ce depaseste rezistenta întâmpinata la trecerea motorinei prin cele doua filtre (filtrare bruta ,filtrare fina).                                                                                                                                                La autovehiculele cu motoare diesel se folosesc pompe de alimentare cu membrana ,asemanatoare celor de la motoarele cu benzina si pompe de alimentare cu piston. În afara de acestea mai exista si pompe de amorsare de (mâna) care au rol similar pârghiei manuale de amorsare de la pompa de benzina.                                                               La pompele de alimentare cu membrana cazul tipului utilizate la motoare SAVIEM 795-5 se produc defectiuni care duc la oprirea motorului de alimentarii cu motorina ,ca urmare a ruperii membranei ,arcului de împingere a acesteia a pârghiei de actionare sau a supapelor de admidie si refulare .Descoperirea si revederea defectiunilor se fac similar ca la pompa de benzina descrise anterior.                           La pompele de alimentare cu piston cum este tipul BOSCH sau KUGELFISCHER,defeciunile cele mai fregvente se datoresc griparii pistonului de aspiratie si împingere a motorinei , uyurii tachetului cu galet , ruperii arcului pistonului înfundarii filtrului pompei de alimentare , de etansarii conductelor de aspiratie si de refulare a motorinei sau griparii pistonului pompei de amorsare.Toate aceste defectiuni duc la nealimentarea motorului cu motorina si deci la oprirea lui.                                                                                                                                     Remedierea:
Se demonteaza conductele care leaga rezervorul de pompa de alimentare si se verifica daca vine motorina din rezervor , se monteaza conductele la loc si se demonteaza conductele ce leaga pompa de filtre (pompa de injectie) ,se roteste arborele cotit al motorului cu ajutorul electromotorului de pornire. În cazul în care pompa debiteaza motorina ,înseamna ca defectiunea se afla la filtre ori la pompa de injectie,daca pompa nu debiteaza motorina aceasta se va demonta în vedera stabilirii cauzei defectiunii.În cazul în care defectiunea nu poate fii remediata pe traseu (prin înlocuirea pompei de motorina), autovehicolul va fii remorcat la un atelier. 

Protectia Muncii

Protectia muncii cuprinde un ansamblu de actiuni si masurice au ca obiectiv cunoasterea si înlaturarea tuturor elementelor care pot aparea în proccesul  de munca, susceptibile sa provoace accidente ,îmbolnaviri profesionale.
    Pentru însusirea si aplicarea temeinica a masuriilor si normelor de protectia muncii,în conditiile progresului techic actual ,sunt necesare cunostinte teoretice si practice ,atât de ordin general cât si specifice fiecarui profesii .                                                                                                                      -uneltele de mana trebuie sa fie confectoinate din materiale corespunzatoare operatiilor ce se executa,
    -uneltele manuale actionate electric sau pneumatic trebuie sa fie prevazute cu dispozitive care sa împiedice functionarea lor necomandata.                                                                                   -uneltele de mâna rotative cu actionare pneumatica , vor fii dotate cu limitatoare de turatie,                                                                                                                                                         -folosirea uneltelor cu suprafete deformate ,fisurate ,slabite sau a uneltelor improvizate este strict intrezisa,                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                       -oprirea masinilor unelte la schimbarea dispozitivelor ,la fixarea si scoaterea pieselor ,la repararea ,curatirea,ungerea sau la plecarea de lânga masina.                                                                      -folosirea ecranelor si dispozitivelor de protectie                                                                                  -verificarea starii tehnice a masinii,utilajelui                                                                                                                                 -folosirea clestilor izolati si a sculelor cu mânere izolate                                                                                                      -corpurile abrazive trebuie protejate în timpul exploatarii cu o carcasa de protectie.       



        
Diete naturiste
World Wide Inventors Association
Asociatia Inventatorilor Independenti
R&D Global Business Ventures LLC
mediator
banner
banner
banner
banner
Scientia
Produse naturiste
Descoperi
Inventika