Bacterie, Organisme microscopice, Sferice, Cilindrice, Spiralate, Spirochete, Vibrioni, Curs de microbiologie, Microbiologie celulara

Bacterie


Bacteriile sunt organisme de dimensiuni microscopice, procariote, răspândite în toate mediile de viaţă (apă, aer, sol, roci, zăcăminte, etc) şi au fost încadrate în regnul Monera împreună cu algele albastre-verzi . Regnul Monera cuprinde două încrengături: Schizophita sau Bacteriophyta (bacteriile) şi Cyanophyta (algele albastre).

Arborele filogenetic

Morfologie externă

Bacteriile pot avea forme extrem de diferite. Astfel pot avea formă sferică (coci), de virgulă (vibrioni), de bastonaşi (bacili), sau de spirală (spirili).

Bacteriile sferice (cocii)

după modul de grupare al celulelor în urma diviziunii repetate se împart în:

- micrococi sau cocii simpli (izolaţi) la care celulele rezultate din diviziune rămân independente (ex. Micrococcus ureae);

- diplococii rezultă atunci când diviziunea se face într-un singur plan şi nu se mai separă între ele (ex. Diplococcus pneumoniae, Neiseria gonorhoeae);

- streptococii rezultaţi în urma unor diviziuni repetate în acelaşi plan al celulei; celulele nu se separă şi alcătuiesc un lanţ (ex. Streptococcus lactis, Streptococcus temaris, Streptococcus citravorus, Streptococcus paracetivorus, Streptococcus pzogenes – patogen, Streptococcus agalactiae);

- tetracocii rezultă atunci când planurile de diviziune succesive sunt perpendiculare unele faţă de altele, iar celulele rezultate sunt dispuse în grămezi de 4 celule (ex. Gafkia tetragena);

- sarcina = cele 3 planuri de diviziune sunt perpendiculare unu pe celălalt; de aici rezultă celule care se grupează sub formă de cuburi (ex. Sarcina lutea, Sarcina flava);

- stafilococii rezultă din diviziuni succesive pe planuri diferite, fără nici o regulă, cu celulele aranjate în grupuri neregulate, de cele mai multe ori sub formă de strugure (ex. Staphylococccus aureus, Staphylococcus albus, Staphylococcus citrinus).

Bacteriile cilindrice (bacilii, bacterioni, bastonaşi)

Din punct de vedere morfologic, toate bacteriile cu formă de bastonaş, de cilindru, se numesc bacili pe când din punct de vedere fiziologic şi în taxonomia bacteriană numai bastonaşele care formează spori şi sunt aerobe poartă denumirea de bacillus. Diametru lor longitudinal este mai mare decât cel trensversal. Raportul dintre cele două axe variază de la o bacterie la alta. Unele bacterii cilindrice pot lua un aspect filamentos, iar altele sferice (cocobacili). În funcţie de dimensiuni se deosebesc bastonaşe lungi, scurte, groase sau subţiri.

Bacilii sunt drepţi, uneori uşor curbaţila mijloc sau la un capăt. Forma extremităţilor este o caracteristică importantă pentru taxonomie. La unele bastonaşe (cele mai multe la număr) extremităţile sunt rotunjite (ex. Escherichia coli), pe când la altele extremităţile pot fi retezate drept (ex. Bacillus antracis), umflate (ex. Corinebacterium diphtheriae), ascuţite (ex. Fusiobacterium fusiforme). Ca şi bacteriile sferice unele bastonaşe sunt izolate, iar altele se găsesc grupate două câte două.

Bastonaşele sunt dispuse sub formă de litere V, X, Y (ex. Corinebacterium diphtheriae). Bacilii pot fi grupaţi câte doi (diplobacili), mai mulţi în lanţ (streptobacili) (ex. Haemophilus ducreyi), sub formă de rozetă, stea (ex. Agrobacterium, Actinomycetes), dispuţi în palisadă.

Bacteriile spiralate

au formă cilindrică, spiralată şi se împart în:

Vibrioni, bacterii cu formă de virgulă, cu o singură spiră (ex. Vibrio comma);

Spirili, bacterii cu formă de spirală cu mai multe spire rigide (ex. Spirilum volutans, Spirilum minus);

Spirochete, bacterii cu mai multe spire flexibile (ex. Treponema pallidum).

Există şi alte bacterii:

­- bacterii pedunculate din familia Caulobacteriaceae, genul Caulobacter, care are un peduncul cu ajutorul căruia se fixează pe alte bacterii (ex. Bacillus suptilis, Hipomicrobium vulgare);

­- bacterii filamentoase neramificate (ex. Ord. Cariphanales, Thioploca); aceste bacterii formează trihoni alcătuiţi din mai multe celule cilindrice, unele cu flageli;

- bacterii filamentoase cu ramificaţii false (ex. Spherotilus natans, Leptothrix);

­- bacterii cu ramificaţii adevărate (ex. Ord. Actinomycetales).

În apă şi sol se găsesc bacterii cu forme neobişnuite. În culturile tinere bacteriile sunt uniforme, iar în culturile vechi sau în condiţii nefavorabile de cultivare celulele pot avea forme aberante. În aceste cazuri se pot produce filamente şi ramificaţii la bacterii care în mod obişnuit nu le au. Speciile la care se întâlnesc în aceaşi colonie mai multe forme de celule se numesc specii neomorfe.

D.Şchiopu - Curs de Microbiologie 2000
Diete naturiste
World Wide Inventors Association
Asociatia Inventatorilor Independenti
R&D Global Business Ventures LLC
mediator
banner
banner
banner
banner
Scientia
Produse naturiste
Descoperi
Inventika