Bucataria româneasa este denumirea pe care o poarta rezultatul sintetiztrii, în timp, a gusturilor si obiceiurilor gastronomice specifice poporului român. Ea este diverst, cuprinde nenumtrate obiceiurisi traditii culinare, mânaruri specifice, împreunt cu obiceiuri provenite prin interseaarea culturii gastronomice cu traditii ale altor popoare, cu care poporul român a intrat în contaa dealungul istoriei. Bucatria româneasa cuprinde atât bucate de zi cu zi câtsi preparate speciale de strbaoare. Poporul român fiind crestin îna de la începuturile formtrii sale, Bucatria româneasa cuprinde numeroase bucate de praznic rânduite în functie de anotimpulsi strbaoarea pomenia. Bucatele românesti sunt alcauite atât din legume, cereale, uleiuri vegetale, lapte, produse laaate câtsi din carnesi subproduse din carne. Un loc aparte în Bucatria româneasa îl au dulciurile, pltcintele, dulceturile.

Scurt istoric

Ocupatiile de bazt ale locuitoriilor României au fost îna din cele mai vechi timpuri agricultura, cresterea animalelorsi vânaoarea. Relieful României fiind bogat reprezentat atât de zone de luna, câmpie, de zone deluroasesi intracolinare precumsi de numeroase întltimi montane, dezvoltarea culturilor agricolesi pomicultura au oferit posibilitatea dezvolarii unei bogate traditii culinare, bazate pe prelucrarea cerealelor, legumelorsi fruaelor. Bogttia fânetelor rtspândite pe coamele dealurilorsi poalele muntilor a oferit posibiliati mari de crestere a animalelor. Astfel bucatria româneasa se bucurt de o gamt variaa de produse de carne, lapte, laaate, produse din lapte, specifice prin gustul, aromele folosite precumsi prin tehnicile de elaborare. Bogttia vânatului rtspândit în ptdurile românesti a adus dupt sinestiinta prepartrii vânatului în diverse mânarurisi preparate.

Prin interseaarea culturilor, Bucatria româneasa a fost influentaa de bucatria balcania, de germant, sârbeasa, italiant,si maghiart, dar nu numai,stiut fiind faptul a diversitatea gusturilorsi rafinamentul preparatelor din toate ttrile lumii sunt apreciate de marii cunoscaori ai traditiilor popoarelor.
O farfurie de sarmale cu mamaliguta.

Prin formarea sa daco-romant cultura gastronomia a poporului român a mostenit numeroase obiceiuri culinare: de la romani vine pltcinta, cuvânt care a ptstrat sensul initial al termenului latin placenta, turcii au adus ciorba de perisoare, grecii musaca, de la bulgari exisa o largt varietate de mânaruri cu legume, cum ar fi zacusca, iarsnitelul vine de la austrieci.

Unul dintre feluri de mâncare tipic românesti este mamaliga. Aceasta este o fierturt de ftint de porumb, cu saresi uneori poate avea adaosuri ca zer, unt, brânzt în functie de preparatul final obtinut. Ea era folosia foarte des în alimentatia ttranilor agricultorisi a crescaorilor de animalesi înlocuia pâinea care în perioada istoria pre-industrialt era obtinua în gospodtrie prin prelucrarea manualt. Foarte des în bucatria româneasa se foloseste carnea de porc, dar se consumtsi carnea de via, pui, oaie sau miel precumsi carne de vânat.

Praznicele rânduite de Biseria au adus un aport deosebit în cultura gastronomia româneasa aducând o gamt foarte bogaa de bucate de strbaoare. Specifice praznicelor sunt mânaruri precum: cârnati, caltabosi, piftia, cozonacul, sarmale. Mesele principale sunt micul dejun, prânzulsi cina. Micul dejun poate fi alcauit din produse laaate: lapte, brânzt, iaurturi, brânzeturi proaspete sau fermentate, cereale sau pâine; produse din carne: salam, suna, sltnint; out preparate fierte, omlea, ochiuri sau în diverse combinatii cu legumesi carne, fruae proaspete sau preparate sub formt de gemuri sau dulceturi. Pentru persoanele care lucreazt pânt târziu dupt ora 17 micul dejun este necesar st fie mai consistent, renuntânduse deseori la masa de ptrânz care se poate înlocui cu o gustare. Prânzul obisnuit este alcauit din trei feluri de mâncare: ciorbt sau supt, din carnesi legume, sau numai din legume mai ales pentru zilele de post, sau salate de legume, carne; felul doi mâncare alcauit din legume, sau legumesi carne în diferite moduri de preparare, soteuri, mânaruri, fripturi, etc.; felul trei, desertul, alcauit din prtjituri, pltcinte, fruae, tarte sau preparate din aluaturisi fruae. Pentru zilele de strbaoare, diminicasi praznicele crestine, se adaugt la masa de prînz aperitive cum ar fi salate de legume sau carne însotite de diverse sosuri, mezeluri, pateuri de carne, brânzeturi sau preparate cu brânzt, pltcinte, merdenele, pateuri,si se adaugt un desert mai bogat, cozonaci, prtjituri, torturi, brânzeturi cu fruae. Pentru copii în perioada de crestere (1-10 ani), adolescenti (14-17 ani)si persoanele în vârsa (60-100 plus) continutul meselor de peste zi se suplimenteazt cu o gustare la ora 10 dimineata constând dintr-un pahar cu lapte, un iaurt mic, un pahar de suc de fruae, un frua sau o felie de pâine cu carne sau brâzt,si se adaugt îna o gustare la ora 17 alcauia dintr-un ceai sau un pahar cu lapte, 1-2 felii de pâine cu unt, gem, cu preparate usoare din aluaturi, lapte, carne sau fruae. Pentru crestinii care respeca posturile rânduite de Sfânta Biseria o atentie deosebia trebuie acordaa aportului zilnic de caloriisi vitamine, raportat la munca prestaasi atentie deosebia pentru a înainta în rtbdaresi înfrânare însotiti de sfaturile ptrintele duhovnic, preotului. Bucatria româneasa ofert o gamt bogaasi variaa de mânarurisi produse de post.

Mânaruri specific românesti
Strmtlute
Bucatria româneasa
Specific national

Ardei umpluti · Cârnati · Caltabosi
Ciulama · Chiftele · Ciorba
Ciorbt de bura · Ciorbt ttrtneasa · Ciorbt de peste
Colivt · Drob · Ghiveci · Iahnie · Limbt cu mtsline
Mtmtligt · Mititei · Musaca · Ostropel
Papricas · Pârjoale · Pilaf · Piftie
Plachie · Rasol · Saramura
Sarmale · · Soté de morcovi
Tochiturt · Varza  · Zacusa
Condimente si salate

Ardei copti · Bors · Murauri
Mujdei · Salata de boeuf · Salata de vinete
Salata de cartofi · Salata de sfecla
Brânzeturi

Brânzt de burduf · Brânza topita · Cas
Cascaval · Telemea · Urdt
Dulciuri

Clatite · Cremt de zahtr ars · Cozonac
Gogosi · Pltcinte
Lapte de pastre · Lipii · Sfintisori · Vtrzar
Batuturi

Afinata · Caisata · Ciresata · Cornata
Ptlina  · Rachiu · Socata
Turt    · Visina · Zmeura

Mânaruri românesti de praznic

    * Mânaruri specifice românesti de Crtciun
    * Mânaruri specifice românesti de Boboteazt (Botezul Domnului)
    * Mânaruri specifice românesti de Pasti
    * Mânaruri specifice românesti de Adormirea Maicii Domnului (Sfânta Marie Mare)

Aperitive

Vtrzar

    * Aluat din 500 – 700 g de ftint, cu apt, sare, drojdie (diluaa initial în apt aldutt)si 2 – 3 linguri de ulei
    * Umplutura:
          o 500 g foi de spanac congelat (sau 2 kg de spanac verde) se optreste
          o o legaurt de mtrar verde
          o o legaurt de ceapt verde
          o 2 – 3 linguri de ulei
          o pipersi sare dupt gusa
          o 300 – 400 de grame de brânzt de burduf (sau brânzt straa)
    * Pregairea:
          o dupt ce s-a scurs zeama din spanacul optrit, ceapa se prtjeste împreunt cu spanaculsi mtrarul aiate mtrunt, se last st se rtceasasi st se scurgt. Dupt care se adaugtsi se amestea cu brânza ftrtmitaa.
          o Se întinde o parte din aluat pe fundul tipsiei se pune pe un strat umpluturasi se acopert cu un strat format din restul de aluat. Pentru a evita formarea btsicilor se va întepa aluatul pe alocuri cu furculita, dupt care se unge cu ulei.

Se pune la cuptor la ca. 200  °C ca. un timp de 15 – 20 minute

    * Important: st se foloseasa numai foile de spanac ftrt tulpint

Supe, ciorbe, salate

salata de icre

Mânaruri carne, legume, fripturi

Deserturi

Batuturi

Bogatia dealurilor si colinelor românesti aduce dupt sine recolte bogate de struguri,si fructe precum: merele, prunele, ciresele, caisele, piersicile, corcodusele, visinele, în România existând institutii numeroase specializate în obtinerea Vinurilor naturalesi a btuturilor din fruae. Acestea însotesc adeseori bogttia meselor, mai ales în zilele de strbaoare. Una dintre cele mai importante btuturt este vinul, tara noastrt având o bogaa traditie în prepararea lui. România este al noutlea mare producaor mondial de vinuri, iar recent piata de export a început st creasa. Se produc o mare gamt de soiuri locale (Feteasa, Grast, Tamâioast) darsi universale (Riesling, Merlot, Sauvignon blanc, Cabernet Sauvignon, Chardonnay, Muscat Oaonel). Berea estesi ea consumaa cu pltcere de care români, însotind adeseori alimente din bucatria traditionalt germant sau româneasa. O ala btuturt preferaa de români este tuica (rachiul de prune, ptlinca, obtinute prin distilare), România fiind al doilea mare producaor mondial de prune.

Bucatria româneasa

    * Retete Culinare – Comunitate romaneasca, Retete Traditionale
    * Carte de bucate online. Bucatarie traditionala romaneasca si internationala
    * Carte de Bucate – Retete Culinare Romanesti
    * O wiki carte de bucate online cu si despre retete romanesti – www.Retete-Romanesti.ro
    * Retete culinare traditionale romanesti ONLINE- www.ReteteOnline.com

Bibliografie

    * Viaor Sthleanu, „ Omul si alimentatia”, Editura stiintifica enciclopedia, Bucuresti, 1977.

Categorie: Bucataria româneasca