Eveniment – EMILIA SERCAN

In urma cu mai bine de opt luni relatam povestea unui inventator din judetul Suceava nevoit sa deschida nu mai putin de 80 de procese, pentru a-si vedea recunoscuta proprietatea intelectuala. Timp de 11 ani, inginerul Ilie Abramiuc si-a cautat dreptatea prin tribunale pentru recunoasterea compensarilor materiale de care ar fi trebuit sa beneficieze in urma aplicarii in productie a unui brevet de inventie. A castigat toate procesele cu sentinte definitive si irevocabile. Prin deciziile tribunalelor i-au fost recunoscute drepturile legale, insa firma care ar fi trebuit sa-l despagubeasca a facut tot posibilul ca acest lucru sa nu se intample. Din vara trecuta, lucrurile au evoluat prin inaintarea unui recurs in anulare. Pentru a nu pune in aplicare ultima sentinta data de Curtea de Apel Iasi in favoarea inventatorului, conducerea Retrom SA a apelat la „serviciile“ unui deputat pentru inregistrarea recursului in anulare la Parchetul General. Deputatul il catalogheaza pe inventator drept „golan“, lucru ce arata clar „pozitia“ Retrom-ului fata de persoana care i-a adus profit de milioane de dolari.

O inventie brevetata

Povestea lui Ilie Abramiuc, din comuna Negostina, judetul Suceava, incepe in 1983, pe cand era angajat la societatea Retrom SA Pascani. Atunci a inventat un procedeu de realizare a debitmetrelor teflonate, aparat de masura a debitului intr-un camp electromagnetic. Inventia, considerata strategica si incadrata ca atare, a fost brevetata si inregistrata cu numarul RO 85482/1984. Debitmetrele teflonate au fost folosite la Uzina de apa grea de la Drobeta Turnu Severin, in cadrul Programului G si in cadrul Programului N, la Centrala Atomica de la Cernavoda. Folosita la maximum, inventia a inceput sa fie produsa in serie si exportata. Prima tara interesata sa cumpere debitmetrele teflonate a fost Germania. Inainte de 1989 un aparat produs la Pascani costa 5.000 de lei bucata si era vandut cu 5.000 de dolari.
Schimbarile de la inceputul anilor ‘90 s-au extins si in domeniul drepturilor de autor, iar Ilie Abramiuc a sperat sa poata beneficia in vreun fel de pe urma inventiei lui. Legea 64/1991 privind brevetele de inventie, reglementata prin HG 152/1992, ii dadea dreptul la o recompensa post calculata. Cand a cerut conducerii Retrom SA Pascani suma de 6 milioane de lei (din care 3,2 milioane ar fi fost impozitul), societatea l-a „premiat“ pe inginer cu desfacerea contractului de munca. In baza legii drepturilor de autor, Ilie Abramiuc a dat Retrom SA in judecata. Dupa doi ani de procese, Tribunalul Iasi a stabilit, prin sentinta 522/1994, ca inventatorului i se cuvin 253 de milioane de lei, suma calculata dupa profitul real realizat de firma in urma productiei debitmetrelor teflonate. O ultima reglementare a Codului de Procedura Civila prevede recalcularea sumei ce i se cuvine inginerului, ce se ridica acum la 5,6 miliarde de lei. Societatea Retrom SA Pascani a cheltuit de-a lungul anilor, pentru a nu da banii pe inventie, miliarde de lei, in timp ce inventatorului ar fi trebuit sa-i dea doar 253 de milioane de lei. Astfel, un aparator a primit fabuloasa suma de 2 miliarde si trei sute de milioane de lei, bani trecuti pe imputernicirea catre avocatul Retrom SA, Florin Sava. Pe o singura chitanta, datand din 6 decembrie 2001, este trecuta suma de 852 de milioane de lei. In luna februarie anul trecut, firma din Pascani i-a dat aceluiasi avocat suma de 700 de milioane de lei, in doua transe, de 200 de milioane pe data de 2 a lunii si de 500 de milioane de lei pe data de 28 a lunii.

Un controversat recurs in anulare

Toate acestea erau relatate anul trecut, in luna iunie. Asteptam o reactie din partea Retrom-ului pentru a le afla pozitia, daca aceasta era una corecta. Intre timp, conducerea Retrom SA a apelat la ajutorul unui fost angajat, actualmente deputat PSD de Iasi, pentru a inainta Parchetului General un recurs in anulare. Demersul facut de deputatul Pavel Tarpescu era pentru a se decide anularea unei sentinte definitive si irevocabile de executie silita, hotarare data in favoarea inventatorului si in detrimentul societatii din Pascani. Astfel, deputatul PSD a avut grija sa nu scape nici un amanunt care sa impiedice inaintarea recursului in anulare. S-a dus la CEC, unde trebuia platita o chitanta pentru taxa judiciara de timbru, si pentru ca trebuia sa-si decline o calitate, deputatul Tarpescu s-a dat drept angajat al Retrom SA. Urmatorul pas a fost depunerea recursului in anulare la Parchetul General. L-am contactat telefonic pe deputatul Tarpescu pentru a afla ce l-a motivat sa intervina in favoarea societatii din Pascani. Deputatul Pavel Tarpescu a fost deranjat de curiozitatea noastra legata de acest caz, tipand in telefon si aratand o iritare permanenta. „Am lucrat la Retrom SA Pascani si de aceea m-am dus la CEC sa achit chitanta. Apar drepturile firmei, ca sa stiti. Nu avusesera platita chitanta la CEC si pentru ca nu au putut sa intre acolo m-am dus eu. Sa stiti ca nu este singurul dosar pentru care am intervenit. Am facut mai multe comisioane pentru oameni din Pascani. Imi dau dosare pentru Ministerul Justitiei, pentru Parchetul General. Eu ma duc acolo si le depun. Si dosarul asta l-am depus la registratura la Parchetul General, pentru ca golanul ala de Abramiuc cere o groaza de bani“, ne-a declarat Tarpescu. Deputatul nu s-a ferit sa ne spuna ca este un apropiat al actualei conduceri a societatii din Pascani, pe care o consiliaza. Decaratia deputatului Tarpescu este cat se poate de concludenta. Consiliaza societatea la care a lucrat si ii apara interesele. De cine o apara? De un specialist care a adus fabricii un profit de cateva milioane de dolari si care nu face altceva decat sa isi caute drepturile? Si, in sfarsit, de ce Abramiuc este un „golan“ pentru deputatul Tarpescu? Pentru ca se incapataneaza de 11 ani sa demonstreze ceea ce este evident pentru atatea instante, care i-au dat dreptate, dar deloc limpede tocmai pentru un parlamentar?

„O activitate imorala si lipsita de legalitate“

Pentru a afla cat este de legal ca un deputat, de profesie inginer, sa faca demersuri pentru inregistrarea unui recurs in anulare, i-am cerut o declaratie avocatului Bogdan Ionescu: „Este o activitate imorala si lipsita de legalitate. Accesul la dosar este permis numai partilor implicate sau aparatorilor acestora. Probabil respectivul deputat s-a prevalat de functia dansului pentru a putea face inregistrarea“.
Toata incrancenarea starnita in jurul recunosterii unor drepturi prevazute de lege dureaza de 11 ani si a fost pusa in toate cele 80 de procese castigate de inventatorul Abramiuc. Cu zeci de sentinte favorabile in mana, inginerul nu isi poate gasi dreptatea din cauza nenumaratelor piedici ce i se pun. Singura lui speranta a ramas Curtea Europeana a Drepturilor Omului, unde a trimis deja sesizari legate de abuzurile ce se fac in tara si modul cum se intelege a fi respectata proprietatea intelectuala.

CURIERUL NATIONAL
nr. 3638. Luni, 03 Februarie 2003