Zeci de mii de inventatori si mostenitorii acestora ar putea cere daune pentru folosirea abuzivă a drepturilor lor 

După 19 ani de la căderea regimului comunist, parlamentarii si-au amintit si de intelectualii cărora le-au fost „confiscate” drepturile asupra invenţiilor. Acestia vor avea dreptul să ceară despăgubiri. Un proiect de lege care a fost deja adoptat de Senat se află pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor cu rezoluţii de adoptare de la comisii. Însă aplicarea în practică a acestei legi va da de furcă tuturor părţilor implicate, mai rău decât retrocedarea imobilelor. Sunt cel puţin trei probleme pe care proiectul de lege nu le rezolvă: pe cine dai în judecată, cum dovedesti abuzul si cum stabilesti prejudiciul.
După Revoluţie s-au căutat tot felul de măsuri juridice pentru restituirea proprietăţii imobiliare, însă nimeni nu s-a gândit la proprietatea intelectuală, desi s-au făcut mari abuzuri si în acest domeniu. Cel mai frecvent abuz a fost obligarea titularului brevetului de invenţie să cesioneze statului drepturile sale. Printr-o iniţiativă a 56 de senatori din toate partidele reprezentate în Parlament, această omisiune a fost remediată, cel puţin teoretic, printr-un proiect de lege care prevede acordarea de despăgubiri inventatorilor. Practic însă, va fi extrem de dificil de pus în aplicare.
Persoanele ale căror drepturi asupra invenţiilor au fost încălcate în perioada comunistă vor fi repuse în termen pentru a solicita despăgubiri.
Această lege se va aplica din momentul intrării în vigoare, adică la 30 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial. În faza în care se află acum, acest moment va fi peste aproximativ două luni.
Valeriu Geambazu, purtătorul de cuvânt al Oficiului de Stat pentru Invenţii si Mărci, spune că în perioada comunistă au fost înregistrate brevete de invenţie de ordinul zecilor de mii, direct în patrimoniul statului, pentru că cesiunea către stat era obligatorie. Prin urmare, ipotetic vorbind, inventatorii sau mostenitorii acestora ar putea intenta zeci de mii de procese. Totusi, situaţiile sunt foarte nuanţate, iar proiectul de lege nu elucidează foarte multe aspecte: cine plăteste despăgubirile – statul, prin Ministerul Finanţelor, sau întreprinderea care a folosit invenţia? Aceasta ar putea fi radiată sau privatizată. Nici cine poate cere despăgubiri nu este prea clar, întrucât unii au primit niste drepturi bănesti modice si atunci, evident, disproporţionate faţă de valoarea invenţiei. De unde vor fi scoase probele pentru evaluarea prejudiciului si stabilirea despăgubirii? De exemplu, cei care au avut brevet de invenţie obţinut înainte de 1945 nu si-au mai putut valorifica drepturile din pricina intervenţiei comunistilor. Lista întrebărilor fără răspuns poate continua.

Cine poate cere despăgubiri?
Proiectul prevede că au calitatea de a cere aplicarea de măsuri compensatorii si repararea daunelor persoanele titulare ale unui drept de proprietate industrială protejat printr-un brevet de invenţie acordat de statul român si succesorii lor în drept – deţinut în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 – cărora      le-au fost încălcate drepturile patrimoniale conferite de brevet prin exploatarea invenţiei în mod abuziv, fără consimţământul titularului sau prin orice fapte de încălcare a drepturilor acestuia.
Persoanele care nu au putut să introducă sau să continue o acţiune juridică ori să îndeplinească formalităţile necesare pentru valorificarea drepturilor lor ca urmare a măsurilor si a legislaţiei restrictive impuse de regimul comunist instaurat în România după 6 martie 1945 vor putea formula acţiune în justiţie, după intrarea în vigoare a legii.
Persoanele lezate au dreptul de a se adresa justiţiei în vederea aplicării măsurilor reparatorii, acţiunea fiind scutită de taxa de timbru.
„Titularul invenţiei este singurul care deţine toate prerogativele brevetului obţinut pentru un termen de 20 de ani, respectiv dreptul de a decide dacă si în ce modalitate să utilizeze invenţia, de a oferi spre vânzare produsele ce constituie obiectul invenţiei si dreptul de a cesiona invenţia. Regimul comunist instaurat în România începând cu anul 1945 a încălcat o mare parte din drepturile si libertăţile omului, inclusiv drepturile patrimoniale ce reveneau inventatorului pentru brevetul său de invenţie, preluând fără drept invenţiile si folosindu-le în diferite întreprinderi, fără a oferi în schimb inventatorului nicio remuneraţie”, spune avocatul Elena Grecu, consilier în proprietate intelectuală.
Totusi, si legislaţia comunistă prevedea acordarea unor compensaţii inventatorilor, care poate că nu erau corecte, dar uneori erau si de ordinul câtorva salarii. Proiectul nu spune nimic despre aceste situaţii, dacă cei care au primit totusi despăgubiri disproporţionat de mici faţă de valoarea invenţiei mai pot face ceva.
Legea 62/1974 prevedea recompense morale si materiale, care erau acordate pe perioada în care invenţia se aplica efectiv, dar nu mai mult de 5 ani. Decretul 93/1976 privind calcularea recompenselor bănesti acordate inventatorilor prevedea că acestea erau diferenţiate valoric în funcţie de importanţa, succesul în plan economic. Cel puţin aceasta era teoria. Prin urmare, vor urma probatorii extrem de grele pentru a dovedi prejudiciul.
Pe de altă parte, actuala reglementare a invenţiilor, Legea nr. 64/1991, include unele dispoziţii ce vizează un regim reparatoriu pentru inventatori. Art. 71, alin. 3 stabileste că „Drepturile bănesti cuvenite inventatorilor pentru invenţiile brevetate, aplicate, parţial recompensate sau nerecompensate până la data intrării în vigoare a prezentei legi se vor negocia între inventator si unitatea care a aplicat invenţia. În aceste cazuri, negocierea va începe de la drepturile bănesti maxime cuvenite inventatorului, prevăzute de legea aplicabilă la data înregistrării cererii de brevet”.
Inventatorul Justin Capră spune că are aproximativ 50 de brevete din perioada comunistă, dar a fost remunerat doar pentru vreo două. De vreo 30 de ani nu a mai înregistrat nimic, scârbit de birocraţie, si nu stie dacă îsi va cere drepturile din acelasi motiv. Totusi, există o firmă de proprietate industrială care se ocupă de drepturile acestuia si probabil cei de acolo vor întreprinde cele necesare, ne-a mărturisit Capră.

Aplicarea legii se anunţă dificilă
Consilierii în proprietate industrială sunt destul de sceptici cu privire la aplicabilitatea practică a legii. Sunt cel puţin trei probleme la care este dificil să găsesti răspunsul: pe cine dai în judecată, cum dovedesti abuzul si cum stabilesti prejudiciul.
„Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 100/2005 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate industrială se doreste a fi o reparaţie a drepturilor încălcate, este adevărat, ca o reparaţie târzie, însă tot o reparaţie. Apar însă diferite probleme referitoare la aplicarea acestei legi întrucât, chiar dacă se prevede faptul că nu se va «ţine seama de perioada dintre instaurarea regimului comunist în Romånia si intrarea în vigoare a legii», suspendându-se astfel termenul de valabilitate al invenţiei, titularul unui astfel de drept se va lovi de numeroase dificultăţi practice.
Prima dintre aceste probleme si cea mai importantă ar fi pe cine să cheme în judecată. Proiectul de lege nu prevede dacă statul ar trebui să fie cel în măsură să plătească aceste despăgubiri, din ce fonduri si care să fie autoritatea care să administreze aceste fonduri astfel încât singura posibilitate ar fi să fie acţionat beneficiarul direct al invenţiei, si anume întreprinderea care a utilizat invenţia fără drept, lucru foarte dificil ţinând cont de faptul că marile întreprinderi în care s-au aplicat de-a lungul anilor invenţiile au fost desfiinţate, privatizate sau vândute, astfel încât va fi greu să se găsească succesorul în drepturi al respectivei întreprinderi care să plătească despăgubiri pentru utilizarea unei invenţii acum mai bine de 20 de ani.
A doua problemă ar fi demonstrarea abuzului, având în vedere timpul scurs de la momentul înregistrării brevetului – respectiv inventatorul sau succesorul lui în drepturi ar trebui să demonstreze faptul că într-o anumită perioadă de timp a fost folosită invenţia creată de el, întrucât în cea mai mare parte invenţiile respective nu mai sunt acum utilizate ţinând cont de dezvoltarea tehnică din ultimii ani.
În al treilea rând, si poate cel mai interesant, ca si finalitate ar fi deosebit de dificil de evaluat prejudiciul creat prin exploatarea fără drept a invenţiei, întrucât ar trebui să se demonstreze valoarea adăugată de către invenţie produselor obţinute în trecut, lucru foarte greu de realizat prin intermediul unei expertize în cadrul unui proces”, spune consilierul Elena Grecu.

Pe cine dai în judecată?
Proiectul nu stabileste cine va putea fi obligat să acorde despăgubirile.
Sergiu Andon, presedintele Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, consideră că această lege este necesară: „Părerea mea este că cei împotriva cărora inventatorii trebuie să-si îndrepte acţiunile pentru acordarea de despăgubiri sunt cei care au profitat de pe urma invenţiilor, fie că acestia mai există, fie prin urmasii lor, dacă s-au privatizat sau au trecut prin alte transformări. Statul nu are ce căuta în procesele acestea. Raportul a fost făcut în lipsa mea, întrucât am fost plecat din ţară, însă până la discutarea pe ordinea de zi (29-30 septembrie – n.r.) vom avea timp să vedem dacă nu este perfectibilă. Asa cum există restituiri în materia proprietăţii materiale, asa trebuie să existe si în cea a proprietăţii intelectuale. Nu mă sperii de aplicabilitatea legii. Ca si în alte cazuri, este o chestiune de probe”.

Perioada vizată
La determinarea perioadei înăuntrul căreia un brevet trebuia să fie exploatat, nu se va ţine seama de perioada dintre instaurarea regimului comunist în România si intrarea în vigoarea a noii reglementări reparatorii. Această perioadă va fi considerată ca o prelungire în mod automat a termenului de revendicare a drepturilor decurgând din brevetul de invenţie. Toate termenele de prescripţie sau de limitare a dreptului de a introduce ori de a continua o acţiune juridică sau de a lua măsuri de conservare vor fi considerate ca fiind suspendate, indiferent dacă aceste termene au început să curgă înainte sau după data de 6 martie 1945.

Stabilirea despăgubirilor
Modul de evaluare a despăgubirilor în cazul încălcării drepturilor de proprietate industrială este stabilit de OUG nr. 100/2005 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate industrială. De fapt, proiectul de lege privind despăgubirea inventatorilor ale căror drepturi au fost încălcate de către comunisti vine în completarea acestei Ordonanţe de Urgenţă.
Potrivit OUG nr. 100/2005, la stabilirea despăgubirilor instanţa judecătorească va lua în considerare:
a) toate aspectele corespunzătoare, cum ar fi consecinţele economice negative, în special pierderea câstigului suferită de partea vătămată, beneficiile realizate în mod injust de către persoana care a încălcat un drept de proprietate industrială protejat si, după caz, elemente, altele decât factorii economici, cum ar fi prejudiciul moral cauzat titularului dreptului încălcat; sau
b) cu titlu de alternativă, atunci când este cazul, fixarea unei sume forfetare pentru daunele-interese, pe baza unor elemente cum ar fi cel puţin suma redevenţelor sau valoarea drepturilor care ar fi fost datorate, dacă persoana care a încălcat un drept de proprietate industrială protejat ar fi cerut autorizaţia de a utiliza dreptul de proprietate în cauză.
Acest mod de evaluare a prejudiciului este foarte greu de aplicat perioadei comuniste. Cât ar fi câstigat proprietarul de brevet în perioada comunistă sau în condiţiile unei economii normale? Este evident că în perioada comunistă nu si-ar fi putut valorifica aceste drepturi în România. În plus, diverse probe sunt aproape imposibil de obţinut la ora actuală, când majoritatea întreprinderilor de stat s-au privatizat sau au dispărut. Era cu totul altceva dacă această lege s-ar fi dat la începutul anilor ’90.

Sursa:www.sfin.ro
de Monica Cercelescu in Legislatie pe 26 Septembrie 2008