Economisirea energiei, una din principalele preocupări care-i macină pe inventatorii români

Eolienele au prins avânt: un miliard de euro “se învârte” în Dobrogea

2010 este anul în care România a intrat pe harta europeană a producătorilor de energie “din vânt”, cu aproape 600 MW.

2010, anul boomului eolian

După ani întregi de tatonări şi de discuţii, anul 2010 marchează un salt spectaculos în domeniul energiei eoliene pe plan local. Peste 560 MW s-au ridicat deja în Dobrogea anul acesta, un record impresionant, dacă ne gândim că la finele lui 2009 figuram pe harta producătorilor de energie din vânt cu doar 14 MW instalaţi. În total, aceste proiecte au atras circa un miliard de euro, adică mai bine de o treime din investiţiile străine directe din România preconizate pentru anul acesta.

Sau, altfel spus, investiţiile străine atrase în proiectele eoliene implementate anul acesta valorează aproape cât toate fondurile structurale absorbite din 2007 până la finele lunii octombrie a acestui an.

CEZ, cel mai mare investitor

Actorul principal al anului este grupul ceh CEZ, care a racordat deja la reţeaua naţională de transport a energiei electrice circa 300 MW, cel mai mare parc eolian construit până acum în comuna Fântânele (jud. Constanţa), parte a unui proiect total de aproape 600 MW. Potrivit datelor primite de la Asociaţia Română pentru Energie Eoliană (AREE), pe locul doi se află Energias de Portugal, care în această lună a început perioada de teste la un parc de 90 MW în comuna Peştera (jud. Tulcea).

De asemenea, portughezii au finalizat construcţia altor 138 MW la Cernavodă (Constanţa), la care în decembrie- ianuarie ar putea începe testările. Tot până la finele anului, grupul italian Enel va testa o fermă eoliană de 34 MW la Valea Nucarilor (jud. Tulcea). Dacă adăugăm alţi 29 MW care funcţionează în diverse proiecte mai mici, în total vorbim de aproape 600 MW cu care Dobrogea se poate lăuda în prezent. Asta înseamnă aproape cât puterea unui reactor de la Cernavodă.

“E o industrie care face treabă, aduce mari beneficii statului român şi merge pe tehnologii de vârf, pentru că toate turbinele sunt de ultimă generaţie. Dacă la începutul anului ne întreceau toate statele ex-socialiste, acum doar Polonia e înaintea noastră. Astfel, avem circa 600 MW instalaţi, în condiţiile unei legislaţii care funcţionează întrun picior”, ne-a spus Ionel David, reprezentant al AREE.

Comisia UE ţine blocate proiectele

Proiectele menţionate mai sus sunt doar “vârful de lance” în sectorul producţiei de energie eoliană. Potrivit reprezentanţilor Transelectrica, cererea depăşeşte de zece ori capacitatea pe care o poate suporta sistemul energetic naţional, ridicându-se la circa 31.000 MW. Din această capacitate, peste 5.300 MW au avize tehnice de racordare la reţea şi alţi 4.336 MW sunt într-o etapă şi mai avansată, având contracte de racordare.

Proiectele au luat avânt după ce autorităţile române au hotărât, în 2008, să sprijine energia eoliană acordând, pentru o perioadă, două certificate verzi pentru fiecare megawattoră (MWh) produs şi livrat în reţea, fiecare certificat putând fi tranzacţionat cu preţuri între 27 şi 55 de euro. Cât din aceste proiecte se va şi realiza însă, rămâne de văzut, dat fiind că nici acum Legea 220/2008 de sprijinire a energiilor regenerabile nu este aplicabilă.

Deocamdată, toţi investitorii aşteaptă ca legea să obţină avizul de la Bruxelles. Oficialii europeni nu s-au clarificat încă asupra acestei scheme de sprijin. Ei vor să afle dacă nu cumva aceste investiţii sunt supracompensate, iar companiile implicate vor avea un profit nerezonabil, ori dacă nu este vorba de ajutor de stat, deşi nu sunt implicate fonduri de la buget. Din 2009 şi până acum, nu mai puţin de 130 de întrebări au fost trimise autorităţilor române pe marginea acestei legi, ultimul set, la care se lucrează acum pentru răspunsuri, având 45 de întrebări.

“Situaţia e frustrantă, pentru că România e ultimul vagon, preluăm modelele existente în alte state. Acum, cea mai mare piedică în calea legii este UE.”,
IONEL DAVID, reprezentant

Sursa:www.evz.ro
Luni, 22 Noiembrie 2010
Sursa: SHUTTERSTOCK

E.ON, ENEL, CEZ, BUTAN GAS, Romania, Cehia,AES Corporation, Energias de Portugal,, Electrabel, Gaz de France, Electricite de France International, Edison -Italia, Mechel International Holding – Elvetia, Centrala Eoliana, Constanta, Marea Neagra, Romania, Energia Regenerabila Eoliana a atras mari investitori pe piata din Romania.

Este foarte posibil ca, in Romania, curand sa fie cele mai performante PARCURI EOLIENE din lume, daca se vor folosi noile tipuri de generatoare cu reluctanta comutata, realizate de catre romani, care datorita performantelor remarcabile, vor face ca aplicatiile din domeniul ENERGIILOR REGENERABILE (turbine eoliene si hidroturbine) sa cunoasca o dezvoltare exponentiala. Turbinele  dotate cu un asemenea generator vor fi capabile sa utilizeze cele mai mici adieri ale vantului sau cele mai firave curgeri de apa;
– puterea instalata pe unitatea de suprafata crescand considerabil si, zonele utile fiind mult extinse”.

Ca reprezentanti ai inventatorului si a inventiei GENERATOR ELECTRIC CU RELUCTANTA COMUTATA suntem in cautarea de investitori si companii interesate in marketingul, licentierea, cumpararea drepturilor de brevet sau procente din inventie.

GENERATOR ELECTRIC CU RELUCTANTA COMUTATA

(GENERATOR ELECTRIC IN CUPLU REZISTENT REDUS)

NOUL TIP de GENERATOR ELECTRIC, PREZINTA O SERIE DE PERFORMANTE REMARCABILE (net superioare generatoarelor actuale) prin aceea ca are la baza un principiu ABSOLUT NOU de functionare, INOVATOR si REVOLUTIONAR in tehnologia inductiei electromagnetice; cu urmatoarele AVANTAJE:

– 1) CUPLUL  MECANIC  REZISTENT (la ax ) ESTE INDEPENDENT DE SARCINA ELECTRICA – ceea ce implica:

– se consuma aceeasi energie mecanica  in gol si in sarcina;

– peste o anumita putere electrica generata, puterea mecanica necesara este cu pana la70% mai mica(fata de cel mai performant generator cunoscut);

– 2) Datorita modului special de constructie, fata de generatoarele cunoscute, d.p.d.v. CONSTRUCTIV avem urmatoarele avanataje :

–  Fiabilitate maxima – lipsa periilor colectoare atat pentru stator cat si pentru rotor;

–  masa rotorului reprezinta doar 20% din masa generatorului;

–  infasurarile inductorului si indusului sunt STATIONARE ;

–   Aplicabilitate universala – se poate folosi (proiecta pentru orice putere si turatie) in :

–  SISTEMELE ENERGETICE CLASICE si REGENERATIVE (TURBINE EOLIENE & HIDRO);

– industria auto, moto, navala, aeriana, militara;

–  grupuri electrogene stationare sau mobile;

–  este ideal in aplicatiile submersibile sau in atmosfera exploziva.

Worldwide Independent Inventors Association – Office Romania  – contact@inventatori.ro
22.11.2010
www.inventatori.ro
www.worldwideinvention.com
www.inventions-license.com

Un profesor de filosofie a inventat împreună cu rectorul Politehnicii Timişoara un dispozitiv de producere a apei calde menajere de 20 de ori mai ieftin decât sistemele solare existente pe piaţă, altul a introdus în construcţia de case materialul folosit ca umplutură la fabricarea aripilor de Boeinguri, un timişorean a creat “îngrăşământul cu magnet pisat”, care creşte producţia de legume-fructe cu 300%, şi agronomii au constatat că, de când clima a luat-o razna, kiwii şi curmalii se simt deja ca acasă în Bucureşti…
Un fost diplomat la Roma şi la Belgrad, Traian Zamfir, în prezent profesor asociat de comunicare politică, relaţii publice în domeniul politic şi campanii electorale la Universitatea Politehnică din Timişoara împreună cu rectorul Nicolae Robu şi un tânăr cercetător, a inventat un dispozitiv solar de încălzire a apei care bate la randament cele mai rafinate sisteme solare cu vid şi absorbţie în ultraviolet, iar la costuri e de 15-20 de ori mai ieftin.

Dispozitivul e rudimentar: nişte lupe din sticlă organică focalizează lumina solară pe o ţeavă, încălzind-o în anumite puncte până la 300-800°C. După principiul termosifonului, apa fierbinte circulă singură prin conducte, nefiind necesar să fie ajutată de o pompă electrică.

Ing. Vasile Moga, expert în tehnologia materialelor la Politehnica Bucureşti, a brevetat un sistem de panouri compozite ce conţin în interior un fagure din hârtie, carton, aluminiu sau fier, îmbrăcat într-un plastic special, după principiul napolitanelor învelite în ciocolată. Brevetul a fost cumpărat de Grup Romet SA Buzău care va construi pereţi de case din materialul compozit. Inginerul inventator afirmă că studii realizate de Asociaţia Arhitecţilor Americani, precum şi de cercetători japonezi au ajuns în urmă cu trei ani la concluzia că aceste panouri tip fagure folosite în prezent la fabricarea aripilor aeronavelor sunt materialul care va revoluţiona construcţia de locuinţe după 2015-2020.

Cercetătorul Florin Stănică de la USAMV Bucureşti şi-a expus la Salonul Cercetării recolta de kiwi şi curmale chinezeşti, fructe culese din livada experimentală din Bucureşti. Acesta a plantat pomii în urmă cu 16 ani şi dacă în primii ani “era imperios necesar să îmbrac trunchiurile arbuştilor de kiwi cu «pantalonaşi antiîngheţ» ca să reziste până la venirea primăverii, mai nou, de când cu schimbările climatice, arbuştii de kiwi se simt iarna în largul lor, ca şi cum ar creşte în arealul lor natural, cel subtropical, din Italia, Grecia, India şi Australia. La fel e şi cu curmalul chinezesc, care creşte în China şi Coreea de Sud.

Ambele dau în prezent producţii comparabile cu cele din ţările lor de origine, aşa că nu peste mult timp vom vedea la Brăila sau în Oltenia exploatări industriale de curmali şi în zona piersicului, fără Dobrogea şi Banat vom avea livezi de kiwi”. Inventatorul Ioan Davidoni din Timişoara a depus cerere de brevet pentru un îngrăşământ magnetic, care conţine pilitură magnetică şi pământuri rare şi care puse la rădăcina plantelor, prin câmpul magnetic creat, se pare că “le influenţează pozitiv aura energetică, făcându-le să se relaxeze, ceea ce duce la o creştere a cantităţii de zaharuri din fruct cu 30% şi a producţiei cu 300%. Am testat-o pe coacăze, mere şi pere”.

Fizicianul ploieştean Aurel Enache are un brevet pentru un dispozitiv care, montat pe o conductă de gaz natural, face minuni: “Încarcă moleculele de metan cu energia zero a vidului, ceea ce face ca puterea calorică a metanului să crească cu 40%”. Inventatorul Aurel Enache şi-a montat iarna trecută o asemenea ghiduşie pe ţeava de gaze care alimentează centrala termică din apartamentul său şi a constatat că într-adevăr factura la gaze a fost cu 40% mai mică.

daniel.befu@gandul.info