România ar putea fi obligată să testeze rezistenţa la cutremure a centralei de la Cernavodă

Vajda Borbala, preşedintele Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN), a declarat, pentru gândul, că, deşi nu crede în posibilitatea unui val de apă care să pericliteze funcţionarea şi securitatea centralei de la Cernavodă, nu este exclusă efectuarea unui test de rezistenţă la tsunami a celor două reactoare nucleare româneşti.

De asemenea, înăsprirea criteriilor de aprobare a exploatării centralelor nucleare ar putea obliga România să investească în creşterea rezistenţei la cutremure a centralei de la Cernavodă, mai spune Borbala.

Modalitatea de testare la cutremure şi tsunami nu este cunoscută.

Întruniţi într-o şedinţă extraordinară, convocată marţi, la Bruxelles, de comisarul european pentru energie, Günther Oettinger, reprezentanţii organismelor care supervizează producţia de energie nucleară în UE au decis efectuarea unor teste de rezistenţă la centralele lor nucleare în caz de cutremure, valuri seismice (tsunami) şi atacuri teroriste. Oettinger a precizat că testele vor fi “realizate de experţi independenţi, pe parcursul anului”.

Participantă la reuniunea de la Bruxelles, Vajda Borbala, preşedintele CNCAN, a declarat, pentru gândul, că “modalitatea de testare nu a fost stabilită. Va trebui să facem o analiză, în funcţie de caracteristicile regionale. Multe centrale nucleare sunt în mijlocul continentului şi nu are rost să le testăm rezistenţa la tsunami. Pe de altă parte, trebuie să vedem datele tehnice ale dezastrului din Japonia, să avem o idee mai clară despre problemele cu care s-au confruntat acolo”.

Germania închide reactoarele construite înainte de 1980

Borbala precizează că propunerea de testare a centralelor nucleare europene a fost formulată de Austria (ţară ce deţine unităţi nucleare destinate exclusiv experimentelor ştiinţifice) şi nu a întâmpinat nicio obiecţie. “Germania a anunţat că va închide toate centralele nucleare date în exploatare înainte de anul 1980 şi nu va investi în prelungirea duratei de viaţă a centralelor sale”, spune preşedintele CNCAN. 6 reactoare din Germania, dintr-un total de 17, au fost date în exploatare înainte de 1980 şi unul în 1980, iar în 2001 s-a prevăzut închiderea lor, începând cu anul 2008.

“Nu putem lua decizii pripite. Avem nevoie de energie nucleară”

Durata de viaţă a unui reactor nuclear este de 30/40 de ani şi poate fi prelungită, prin investiţii de anvergură, cu până la 10 ani. Toate cele 6 reactoare ale centralei de la Fukushima au fost date în exploatare înainte de 1980 (primul în martie, 1971, ultimul în octombrie, 1979).

“Şedinţa de la Bruxelles a durat doar o oră şi jumătate, nu s-a intrat în detalii. Dar punctul general de vedere a fost că avem nevoie, în continuare, de energie nucleară şi că nu trebuie să ne pripim în luarea unor măsuri drastice, pe care să le regretăm. După Cernobîl, Italia a organizat, în 1987, un referendum şi a decis suspendarea programelor sale nucleare, iar impactul asupra economiei italiene a fost unul foarte semnificativ. Italia se pregăteşte, în prezent, de anularea acelui referendum şi de relansarea programelor nucleare”, a mai spus Borbala.

“Declaraţia lui Oettinger, că în Japonia e apocalipsă, exprimă o realitate”

Întrebată dacă la Cernavodă se va face testarea la tsunami, Borbala a replicat: “Nu consider că se poate pune problema unui val de apă care să pericliteze funcţionarea centralei. Dar vom vedea. E foarte posibil ca standardele de securitate să fie revizuite, nu este exclus să fim obligaţi să creştem rezistenţa la cutremur a centralei de la Cernavodă (centrala a fost proiectată să reziste la un cutremur cu magnitudinea 8 pe scara Richter – n.r.)”.

Preşedintele CNCAN susţine punctul de vedere exprimat de comisarul european pentru energie, care a declarat că situaţia din Japonia poate fi considerată o “apocalipsă”: “Declaraţia domnului Oettinger exprimă o realitate. Trebuie să vedem fenomenul în toată magnitudinea lui, dacă vrem ca aşa ceva să nu se mai repete. Evident, nu ne putem feri întotdeauna de dezastrele naturale, dar trebuie să ne gândim la riscurile cele mai mari şi să ne adaptăm în consecinţă”.

Pericolul rusesc

Patru centrale nucleare din Rusia prezintă pericole potenţiale, două aflându-se în zone seismice active, iar alte două necorespunzând normelor internaţionale de securitate, susţine academicianul Vladimir Kuzneţov, membru al Consiliului public de pe lângă Agenţia rusă pentru energie atomică (Rosatom) şi fost inspector la centralele nucleare ruse.

“Centralele nucleare de la Balakovo (Volga) şi Rostov (în sudul ţării) se află amândouă în zone seismice active şi ar putea fi periculoase. Centralele din Kola (nord-vest) şi Novovoronej (centru) nu corespund normelor de securitate internaţionale”, a declarat Kuzneţov, într-o conferinţă de presă organizată, marţi, la Moscova. Declaraţia a fost difuzată de AFP.

Pe de altă parte, premierul rus, Vladimir Putin, a declarat, tot marţi, că Rusia nu are centrale nucleare în zone seismice.

Kuzneţov, care a participat şi la înlăturarea consecinţelor catastrofei nucleare din 1986 de la centrala ucraineană Cernobîl, a denunţat “prelungirea frenetică a perioadei de exploatare a reactoarelor vechi”, citând cazul centralei Leningradskaia (în apropiere de Sankt Petersburg), unde perioada a fost extinsă până în 2025.

Jumătate din cele 32 de reactoare exploatate în Rusia sunt de primă generaţie, iar 11 sunt de tip RBMK, utilizat la centrala de la Cernobîl, a declarat Kuzneţov.

Reactoarele RBMK sunt singurele care nu sunt anvelopate cu beton, astfel încât, în caz de accident major, riscul de contaminare radioactivă este mult crescut faţă de celelalte tipuri de reactoare.

Reactoarele 1 şi 2 de la Cernavodă, de tip CANDU, sunt din generaţia a 3-a.

Sursa:www.gandul.info
Data:16.03.2011