Ceea ce n-au putut să facă bărbaţii au făcut femeile

Curios sau nu, femeile au inventat nu doar maşina de spălat vase, dar şi fierăstrăul circular, ştergătorul de parbriz, rachetele de semnalizare, kevlarul etc.

La începutul secolului al XIX-lea, când în America tocmai apăruse secta Shakers, care promova, între al­tele, egalitatea între sexe, o ţe­să­toa­re din Massachusetts a creat un obiect bizar la acea vreme. Tabitha Babbitt, membră a comunităţii Sha­kers, a inventat fierăstrăul circular, care a intrat imediat în uz în fabricile de cherestea din zonă. Ea a văzut cum fraţii săi tăiau copacii cu un fie­răstrău care trebuia ţinut de ambele capete, deci de doi oameni. Imediat i-a venit ideea să lege de o roată de tors un disc cu dinţi.

De-a lungul timpului, femeile au fost private nu numai de drepturi, dar şi de educaţie tehnologică, adică de informaţiile necesare care le-ar fi pu­tut ajuta să-şi pună în practică ideile ingenioase. Prima americană care a obţinut un brevet pe numele ei, în 1809, s-a numit Mary Kies. Ea a des­coperit şi dezvoltat un proces de ţe­sut pălării cu fire de mătase.

La sfârşitul aceluiaşi secol, Jo­se­phine Cochrane a inventat maşina de spălat vase. Sătulă până peste cap de servitorii care îi spărgeau mereu va­sele extrem de scumpe, Josephine a reuşit să construiască o maşinărie in­genioasă, capabilă să cureţe farfu­rii­le şi ceştile fără să le sfărâme. În 1886, ea a primit brevet pentru in­ven­ţia sa folosită astăzi la scară din ce în ce mai mare.

La mijlocul anilor ’50, americana Bette Nesmith Graham a creat pasta corectoare. Nu se omora cu scrisul, iar când avea ceva de redactat consu­ma topuri întregi de hârtie. În acea vre­me, începuseră să intre în uz ma­şi­nile de scris electrice, iar Bette, care fu­sese dactilografă, se angajase ca se­cre­tară a directorului unei bănci din Te­xas şi nu mai avea timp să dea ra­teuri. Aşa că, într-o bună zi, în preaj­ma Crăciunului, după ce a observat cum colegii săi încercau să scrie cu vop­­sea pe un geam o urare de Săr­bă­tori pe care o modificau câte puţin, cu altă vopsea, din cauza greşelilor, lui Bette i-a venit o idee măreaţă. A tur­nat în blenderul de acasă un tub de vop­sea de pictură pe bază de apă cu o cantitate egală din colorantul folosit pentru obţinerea hârtiei din maşina de scris. A dus amestecul la serviciu şi a observat că, aplicat cu o pensulă, poate masca orice greşeală pe care o făcea când dactilografia. În 1958 a pri­mit brevet pentru invenţia pastei co­­rectoare, pe care ea a numit-o „Gata cu greşelile”.

La mijlocul anilor ’60, o femeie contraamiral din SUA, Grace Murray Hopper, care era şi doctor în mate­ma­tică, a contribuit la dezvoltarea lim­bajului informatic COBOL. După ce a intrat în Armată în 1943, Grace a fost a treia persoană care a programat cel mai mare computer din Sta­te­le Unite de la acea vreme, care se afla la Universitatea Harvard, unde fe­meia lucra la biroul de calcule pentru artilerie. Ulterior, ea a inventat un program capabil să traducă co­men­zile din limba engleză în coduri. Aces­ta a fost primul compilator din istorie.

Când a rămas văduvă, în 1847, la vârsta de 21 de ani, Martha Coston a luat viaţa în piept total nepregătită. Avea deja patru copii şi nici o idee cum să-i întreţină. A găsit în notiţele soţului său decedat schema a ceea ce se numeşte astăzi racheta de semnalizare. Abia zece ani mai târziu, Martha şi-a dat seama că racheta avea nevoie de o propulsie şi a folosit un material pirotehnic.

Spre sfârşitul secolului al XIX-lea, Margaret Knight a inventat o ma­şi­nă construită din lemn, care produ­cea pungi din hârtie cu fundul plat şi dur. În timp ce lucra la o variantă din fier a maşinăriei, Margaret a aflat că un anume Charles Annan i-a furat ide­ea şi chiar o brevetase cu câteva luni înainte. Într-un final a reuşit să de­monstreze că ea era inventatoarea de drept, iar până la sfârşitul vieţii a ob­ţinut alte 20 de brevete pentru in­venţiile sale.

Deşi cei mai mulţi şoferi din toate timpurile au fost bărbaţi, nici unul dintre ei nu se poate lăuda cu invenţia ştergătoarelor de parbrize. Invenţia îi aparţine lui Mary Anderson, care, în timpul unei vizite la New York, la începutul secolului trecut, a observat cu stupoare cum vatmanul unui tramvai în care se afla femeia oprea din 50 în 50 de metri pentru a-şi şterge parbrizul manual, cu o cârpă. Era iarnă şi ningea continuu, iar vi­zibilitatea era foarte redusă. Vatma­nul nu era singura victimă a capriciilor vremii. Şoferii tuturor vehiculelor obişnuiau să facă asta. Când s-a întors acasă, Mary s-a apucat de treabă şi a creat ştergătorul de parbriz dintr-un sul de cauciuc prins de un ax şi legat de o manivelă poziţionată în interiorul vehiculului.

Una dintre cele mai importante fi­bre sintetice dezvoltate până în pre­zent a fost creată de o femeie la mij­lo­cul secolului trecut. În 1946, când s-a angajat la firma DuPont, Ste­pha­nie Kwolek încerca să strângă bani pentru a urma Facultatea de Medicină. În 1964, ea se afla tot la DuPont, unde încerca să transforme polimerii într-un material sintetic dur. Un an mai târziu, ea a reuşit să creeze o fibră de cinci ori mai rezistentă decât oţelul, pe care a denumit-o kevlar. Materialul este folosit astăzi la vestele antiglonţ, la căştile de protecţie, la rachetele de tenis şi altele.

Poloneza Maria Sklodowska-Curie a fost prima femeie care a pri­mit un Nobel şi singurul savant căruia i s-au acordat două astfel de distincţii pentru domenii ştiinţifice diferite. Primul Premiu Nobel i-a fost oferit în 1901, pentru studierea radioac­ti­vi­tă­ţii. Zece ani mai târziu, a mai pri­mit un Nobel pentru prepararea radiului pur.

O româncă de geniu

Tito, Charles de Gaulle, Hrusciov, John F. Kennedy, Indira Gandhi, Marlene Dietrich, Konrad Adenauer, Charlie Chaplin, Salvador Dali şi mulţi alţii au beneficiat de tratamentul cu Gerovital, pe care medicul Ana Aslan l-a inventat în a doua jumătate a secolului trecut.
Meritul său de a fi evidenţiat importanţa procainei în ameliorarea tulburărilor distrofice legate de vârstă a fost recunoscut în peste 30 de ţări. În anii ‘80, ea a inventat, în colaborare cu Elena Polovrăgeanu, a brevetat şi introdus pe piaţă un alt produs geriatric – Aslavitalul.

Sursa:www.jurnalul.ro
Data:22 septembrie 2011