Martisor

Snurul rosu cu alb

Martisorul (1 martie) este o sarbatoare traditionala româneasca a primaverii, a prospetimii, a bucuriei, a victoriei binelui împotriva raului. Cu aceasta ocazie femeile primesc mici cadouri, obiecte decorative (martisoare), legate cu unsnur alb-rosu, ca simboluri aducatoare de noroc si bunastare. Rosul este considerat culoarea primaverii, iar albul culoarea iernii. Se asociaza de obicei flori timpurii de primavara, cea mai reprezentativa fiind ghiocelul.

Traditia sarbatorii are o vechime de mii de ani, primele dovezi arheologice datând din vremea Getilor[necesita citare]. Pana la inceputul secolului al XVIII-lea sarbatoarea coincidea cu Anul Nou, sarbatorit la 1 martie inca din vremea geto-dacilor si a romanilor . Originile obiceiului se gasesc si în sarbatorile romane în cinstea zeului Marte, zeu al fertilitatii si al vegetatiei sau în echivalentul acestora din Tracia, sarbatorile în cinstea zeului Marsyas Silen. Femeile dace purtau monezi sau pietricele asociate cu fire de lâna rosii si albe pentru a avea noroc si un an productiv.

Obiceiuri asemanatoare se pot întâlni în zona Balcanilor, în Bulgaria unde se cheama Martenita, Macedonia, Albania.

Martisorul este o traditie româneasca veche de peste 8000 de ani. Cele mai vechi dovezi ale acestei sarbatori au fost descoperite de arheologi la Schela Cladovei, Mehedinti. Martisorul este format din doua snururi împletite asemenea ADN-ului. Rosul înseamna iubirea, iar albul divinitatea. Sarbatoarea Martisorului simbolizeaza renasterea vietii, reîntoarcerea la viata. Exista cercetatori care cred ca e vorba despre reîntoarcerea la viata dupa Potopul Biblic.