10 iul. 2017

MARELE SAVANT Nicolae Tesla (Nikola Tesla, 1856-1943) este geniul sub care stă dezvoltarea actuală a omenirii. El a fost un mare vizionar, multe din ideile sale nefiind înţelese nici astăzi şi constituind o permanentă sursă de dispută între marile puteri.

Ciudatele schimbări de climă şi cutremure care s-au constatat în ultima vreme sunt considerate rezultatul unor aparate care au la bază descoperirile acestui mare inventator. Tesla a ajuns la concluzia că vremea ar putea fi controlată cu ajutorul energiei electrice. In primăvara lui 1898, Tesla demonstrează public dirijarea prin radio, la mare distanţă, a unui vas fără echipaj.
De numele său se leagă celebrul experiment Philadelphya şi primul contact cu alte civilizaţii, savantul recepţionând din spaţiu un semnal radio repetat. Pentru această descoperire a fost ridiculizat de contemporani.
Tot lui îi datorăm şi primul sistem de comunicaţie wireless, primii roboţi, prima telecomandă, ideea de vehicul cu decolare verticală ş.a. Tesla a propus o schemă care arăta ca un science-fiction: un sistem global de comunicaţii fără fir pentru a transmite mesaje telefonice dincolo de ocean; pentru a transmite ştiri, muzică, rapoarte privind piaţa bursieră, mesaje private, a securiza comunicaţiile militare, şi care transmite imagini în orice colţ al lumii. „Când comunicaţia fără fir va fi aplicată pe scară largă, pământul va fi transformat într-un creier uriaş, capabil să răspundă în oricare colţ al său”. Această viziune a sa nu a fost realizată nici astăzi, la peste 60 de ani de la moartea sa. Nici marile sale realizări privind transmiterea energiei electrice fără fire nu au fost puse în practică.
Mileniul acesta este fără îndoială mileniul Tesla.

Anii tinereţii

Când zici Nicolae Teslea te gândeşti la istro-romanul devenit cetăţean american, omul de ştiinţă şi inventatorul prolific în domeniul electro şi radiotehnicii, descoperitorul câmpului magnetic învârtitor. Tot el a inventat şi sistemul bifazat de curent electric alternativ şi a studiat curentul de înaltă frecvenţă. El a construit primele motoare asincrone bifazate, generatoarele electrice, transformatorul electric de înaltă frecvenţă etc. În atomistică, a cercetat fisiunea nucleelor atomice, cu ajutorul generatorului electrostatic de înaltă tensiune.
Este considerat de biografi americani ca fiind un emigrant de origine sârbă. În realitate el a fost istro-român, născut în noaptea de 9 spre 10 iulie 1856 ca fiu al preotului ortodox Milutin Teslea şi al Gicăi Mandici. Familia tatălui era de grăniceri antiotomani, în fostul imperiu austro-ungar. Numele iniţial de familie era Draghici, dar el a fost înlocuit în timp, prin porecla de Teslea, după meseria transmisă în familie, de dulgher (teslari).

Henri Coandă îl prezinta pe marele inventator Tesla ca român bănăţean din Banatul sârbesc, dar realitatea era că prietenul său Nicolae era istro-român din Croaţia. Coandă afirma: « Dacă acum, să zicem, 150 de ani, s-ar fi spus, ar fi venit cineva să ne spună cum spunea Teslea Nicolae, Teslea, românul din Banat: «Voi face lumină electrică, adică lumină, voi face asta mişcând o bucată de fier în faţa unui fir de aramă», lumea l-ar fi închis ca nebun”. Provincia Lica era locuită compact de istro-românii morlaci, încă din sec. XV-XVI. Gospici se afă la caţiva kilometri de ţărmurile Mării Adriatice, iar satul Similian la 12 km de Gospici, satul fiind patria lui Tesla. Tatăl său dorea ca el să devină preot, cu toate că el se simţea atras de ştiinţele exacte. La 17 ani, Tesla s-a îmbolnăvit de holeră şi a obţinut o concesie din partea tatălui său: bătrânul Tesla i-a promis că dacă va supravieţui, va primi permisiunea să urmeze cursurile de inginerie de la Politehnica din Graz (1875-1881), unde avea să îşi înceapă seria descoperirilor. Lucrează apoi la Budapesta, la Paris, în cadrul Companiei Edison (1882), Strasbourg (1884), dupa care pleacă în America. Tesla a fost întreaga sa viaţă obsedat de ideea electricităţii. La vârsta de 24 de ani are şi primul mare răspuns. El însuşi povesteşte: “Într-o după-amiază, veşnic prezentă în mintea mea, făceam o plimbare în parc, alături de un prieten, recitând poezii. Pe atunci, ştiam cărţi întregi pe de rost. Una dintre acestea era Faust a lui Goethe. Soarele tocmai apunea, amintindu-mi de un pasaj celebru; ideea mi-a venit ca o străfulgerare de lumină şi într-o secundă adevărul era dezvăluit. Cu un băţ, am desenat pe nisip diagrama pe care 6 ani mai târziu am prezentat-o în cadrul alocuţiunii de la Institutul American de Inginerie Electrică”. Era motorul cu curent alternativ, o descoperire tehnologică care în curând avea să schimbe lumea.

Sosirea în America

Tesla ajunge în America având la el doar o scrisoare de recomandare din partea unui prieten al lui Edison din Europa. La sosire se arată complet şocat: “Ceea ce am lăsat în urmă era frumos, artistic şi fascinant sub toate aspectele; ce am văzut aici era lipsit de fineţe şi inatractiv. America e cu un secol în urma Europei”.
Electricitatea a fost introdusă în New York la finele anilor 1870. Lampa incandescentă a lui Edison a făcut ca cererea pentru curentul electric să explodeze. Fabrica sa de curent direct din Pearl Street (Manhattan) devenea rapid monopol. Edison ştia prea puţin despre curentul alternativ şi nu vroia să înveţe mai mult. L-a angajat totuşi pe Tesla, oferindu-i 50.000 pentru perfectionarea
generatoarelor şi motoarelor electrice Edison. Tesla şi-a îndeplinit sarcina dar… nu a primit nici un cent în afară de următorul comentariu: “Când vei deveni un american complet matur vei şti să apreciezi o glumă americană”. Şocat şi desgustat, Tesla a demisionat imediat.
Ideile sale privind curentul alternativ pe care-l folosim azi aveau să se materializeze fiind sprijinit de un investitor. Patentele i-au fost apoi cumpărate de compania Westinghouse alături de care va continua până la realizarea “oraşului luminilor”.
Cu prilejul Târgului Internaţional de la Chicago deschis pe 1 mai 1893, cei 27 de milioane de vizitatori au văzut cum s-au aprins sute de lumini incandescente. Aceasta doar datorită invenţiilor sale privind sistemele de curent alternativ. Era abia începutul luptei sale cu Edison…

Încă din copilărie, Tesla visase să poată folosi puterea apelor pentru producerea electricităţii. În mintea lui el vedea mereu roata care l-ar putea ajuta.
Pe 16 noiembrie 1986, proiectul cascada Niagara, era finalizat după cinci ani de eforturi, momente de renunţare şi neîncredere, crize financiare şi milioane de dolari investiţi. Prima hidrocentrală era acum funcţională. Autorul acestui proiect, care multora le păruse o fantezie, era tocmai Tesla.
După succesul cu Niagara, Tesla a revenit la munca sa preferată – experimentarea. Întors la laboratorul său de pe Grand Street, în New York City, Tesla a fost absorbit în cercetarea electricităţii de înaltă frecvenţă. Un număr de descoperiri ştiinţifice începuse să arunce lumină asupra fenomenului frecvenţelor înalte. În 1873, în Anglia, James Clerk Maxwell, a demonstrat matematic că lumina este o radiaţie electromagnetică – lumina era electricitate vibrând cu frecvenţe foarte înalte. Tesla şi-a început cercetările privind frecvenţele prin construirea unor generatoare rotative de curent alternativ care puteau ajunge la viteze mai mari ; dar când se apropiau de 20000 de rotaţii pe secundă, maşinile se rupeau în bucăţi. Răspunsul a venit cu un instrument remarcabil cunoscut şi azi drept bobina lui Tesla. Utilizând frecvenţe înalte, Tesla a realizat primul neon şi iluminarea fuorescentă. Tot el a realizat primele fotografi cu raze X.

LUMINATORII OMENIRII

Cele mai multe enciclopedii îl prezintă pe Marconi drept inventatorul radioului. Însă primul brevet pentru aplicaţii radio a fost obţinut de către Tesla. La începutul lui 1895 Tesla era pregătit să transmită un semnal la 50 de mile, la Weat Point, New York .Dar în acel an, dezastrul a lovit. Un foc i-a mistui laboratorul, distrugându-i munca. În acelaşi timp, pe 12 decembrie 1901, Marconi a transmis şi a receptat primele semnale dincolo de oceanul Atlantic.

Otis Pond, un inginer care lucra pentru Tesla i-a spus “Se pare că Marconi ţi-a luat-o înainte”. Tesla i-a replicat: ”Marconi e un băiat bun. Lasă-l să continue. Foloseşte 17 din patentele mele”. Dar încrederea calmă a lui Tesla avea să fie zdruncinată în 1904, când Oficiul American pentru Patente surprinzător a revenit asupra deciziilor sale anterioare şi i-a dat lui Marconi patentul pentru inventarea radioului.Motivele pentru această decizie nu au fost niciodată complet explicate, dar puternica susţinere financiar-bancară a lui Marconi în SUA ar putea fi o explicaţie.

Tesla continuă seria descoperirilor

În 1898 Tesla face o demonstraţie care îi stupefiază pe participanţii de la o expoziţie la Madison Square Garden: prima navă controlată prin unde radio. Nava în miniatură se mişca pe un lac artificial, încât cei prezenţi au crezut că o controlează cu mintea. Tesla îşi amintea “Când a apărut prima oară a creat o impresie pe care nici o altă invenţie de-a mea n-a produs-o”. Acestea au fost ”începuturile unei rase de roboţi, oameni mecanici, care vor face munca laborioasă a omenirii” după cum aprecia genialul inventator. Puţini însă îşi mai amintesc de această uriaşă contribuţie a sa ca fondator al roboticii.

Tesla: zeul fulgerului

Experimentul de la Colorado este poate evenimentul cel mai învăluit de mister şi secrete. Ideea de la care a pornit acest experiment este legată de o furtună. Tesla povesteşte: ”Observam undele staţionare. Deşi pare imposibil, această planetă, în ciuda dimensiunilor sale, se comportă ca un conductor de dimensiuni mici. Semnificaţia extraordinară a acestui lucru în ceea ce priveşte transmiterea energiei wireless, mi-a devenit clară. Nu numai că puteam transmite orice mesaj telegrafic fără fire oriunde, dar şi să imprim la orice distanţă de pe glob slabele modulaţii ale vocii umane, mai mult, să transmit energie, în cantităţi nelimitate oriunde pe glob, fără pierderi.”
Aici Tesla a construit o staţie experimentală, cu 2 bobine absolut uriaşe. Şi astăzi se mai pune întrebarea „A reuşit Tesla să transmită energia wireless?” Într-un articol Tesla a susţinut că a reuşit să aprindă de la distanţă, fără fire, lămpile oraşului, producând tensiuni de peste 12 milioane de volţi. Cert este că oamenii au putut vedea cel mai mare fulger produs vreodată de mâna omului: peste 40 metri. Tunetul s-a auzit la o distanţă de peste 22 de mile, iar o aură albastră a înconjurat întreaga zonă.
Oamenii au putut vedea pe stradă mici scântei electrice, fluturii aveau aripi înconjurate de lumină, iar la robinet curgeau pe lângă apă, curenţi electrici. Tesla era un adevărat vrăjitor. Tesla a ajuns la concluzia că atunci când fulgerul loveşte pământul, creează unde puternice care traversează pământul. Dar pământul nu este numai conductor, ci şi puternic electrizat, cu un potenţial imens. Dacă s-ar reuşi creşterea amplitudinii încărcăturii energetice a pământului prin mijloace artificiale, energia electrică ar putea fi oriunde extrasă direct din pământ.

Timp de 9 luni Tesla a continuat seria experimentelor. Uimitorul inventator a descoperit frecvenţa de rezonanţă a pământului, reuşind să producă primul cutremur artificial. El a plasat un oscilator în pământ, care a rezonat la aceeaşi frecvenţă cu a Pământului. Abia după aproape un secol, ştiinţa a reuşit să demonstreze veridicitatea acestei teorii. Completarea făcută de Tesla este absolut surprinzătoare şi azi: între război şi cutremure există o legătură directă. Exploziile de mină, torpile, rachete, ca să nu mai vorbim de experimentele nucleare, dezvoltă forţe reactive uriaşe care se propagă pe întreg globul. Efectul lor poate fi multiplicat extraordinar de mult prin rezonanţă. “Acţiunea combinată a exploziilor de orice natură poate produce mişcări tectonice în orice parte a globului, şi un cutremur dezastruos în Italia poate fi rezultatul unei explozii în Franţa.
Faptul că omul poate produce astfel de convulsii ale pământului nu poate fi pus la îndoială. Depinde dacă o face cu un scop bun sau rău.” (Nicolae Tesla).
Asta mă duce cu gândul la valul de cutremure, inundaţii, tornade care au afectat pământul în ultima vreme. Aş adăuga: da oamenii, în inconştienţa lor, pot distruge pământul.Tot la Colorado, Tesla a receptat un semnal repetat din spaţiu, susţinând astfel existenţa altor civilizaţii în spaţiu. Ar fi practic imposibil ca din miliardele de planete, una singură să fie locuită: Pământul. Pentru aceste afirmaţii a fost ridiculizat în presa vremii.
Când s-a întors la New York, de la Colorado Spring, a scris un articol senzaţional pentru revista Century Magazine. În această viziune detaliată şi futuristică, el a descris un mijloc de a tapping energia solară cu ajutorul unei antene. El a sugerat că vremea ar putea fi controlată cu ajutorul energiei electrice. A vorbit despre maşini care ar face războiul imposibil. Şi a propus un sistem global de comunicaţie fără fire.
Pentru cei mai mulţi oameni aceste idei erau practic de neînţeles, dar Tesla nu putea fi subestimat.
Articolul a atras atenţia unuia dintre cei mai influenţi oameni, J. P. Morgan. Un oaspete frecvent în casa lui Morgan, Tesla a propus o schemă care arăta ca un science-fction: ”un sistem global” de comunicaţii fără fir pentru a transmite mesaje telefonice dincolo de ocean ; pentru a transmite ştiri, muzică, rapoarte privind piaţa bursieră, mesaje private, a securiza comunicaţiile militare, şi care transmitere de imagini în orice colţ al lumii. „Când comunicaţia fără fir va fi aplicată pe scară largă, pământul va fi transformat într-un creier uriaş, capabil să răspundă în oricare colţ al său”, i-a spus Tesla lui Morgan. Morgan i-a oferit lui Tesla 150 000 de dolari pentru a construi un turn de transmisie şi o fabrică de energie. O sumă mai realistă ar fi fost 1 000 000, dar Tesla a acceptat şi şi-a început munca imediat, însă turnul viselor sale nu a putut fi realizat pentru că Tesla a pierdut finanţarea lui Morgan, investitorul dorind rezultate imediate.

Tesla „un mistic mereu genial”

Lumea devine pentru Tesla „o lume oarbă, lipsită de curaj şi neîncrezătoare”, dar nu îşi pierde nici o clipă încrederea în ideile sale. Este tot mai retras, şi petrece mult timp în parc hrănind porumbeii. Către sfârşitul lui 1920, Tesla a început să se împrietenească cu un binecunoscut poet german şi mistic, George Sylvester Viereck. Deşi era aproape un pustnic, Tesla lua uneori parte la petrecerile de cină festivă oferite de Viereck şi soţia sa. Cu un talent înnăscut, Tesla a scris un poem straniu, pe care l-a dedicat prietenului său. Se numea “Fragmente de bârfă olimpiană” şi era o critică acidă a oamenilor de ştiinţă din zilele acelea. Încep să apară zvonuri, fiind, întocmai ca şi Eminescu, acuzat de nebunie. De ce trebuie oare să numim pe cei ce nu-i înţelegem “nebuni”?
Ideile sale continuă să vină, parcă din science-fiction pentru contemporanii săi, dar chiar şi pentru noi azi. Tesla descrie pentru prima dată RADARUL. Ideea lui era de a transmite unde radio de înaltă frecvenţă, care să se reflecte din structura navei pe un ecran fluorescent. Ideea era mult prea avansată pentru acele vremuri, dar era prima descriere a radarului. Tot el a fost primul care a vorbit de o eră în care vehicule de zbor fără aripi, teleghidate, puteau fi trimise cu încărcătură explozibilă asupra duşmanului.

O armă anti-război

Tesla nu a fost numai un om al viitorului, dar şi un mare filosof. De fapt toate proiectele sale au avut ca scop declarat progresul umanităţii. „Pacea nu poate veni decât ca o consecinţă a iluminării umanităţii”. Cu toată evoluţia tehnică a umanităţii, evoluţia morală este încă departe. Suntem precum un uriaş cu membre puternice şi creier slab. El s-a gândit la mijloc tehnic pentru a pune capăt problemelor de război. Credea că războiul poate fi transformat „într-un simplu spectacol al maşinilor”. În 1931, la o conferinţă de presă, a anunţat că este pe punctul de a descoperi o nouă sursă de energie.
Întrebat referitor la natura sursei, Tesla a replicat „Ideea mi-a venit ca un şoc extraordinar. În acest moment pot doar să spun că va veni dintr-o sursă complet nouă şi nebănuită”.

Norii războiului se abăteau din nou asupra Europei. Pe 11 iulie 1934, pe prima pagină a New York Times se putea citi mare “La 78 de ani, Tesla descoperă o nouă rază mortală”. Articolul raporta că noua invenţie „va trimite particule de atmosferă concentrate prin aer, cu o energie atât de mare încât va doborî o flotă inamică de 10000 de avioane de la o distanţă de 250 de mile”. Tesla declara că noua rază mortală va face războiul imposibil, oferind fiecărei ţări un “zid chinezesc invizibil”. Era de fapt un scut energetic, care şi azi pare doar un produs al imaginaţiei. Din păcate ideea sa de pace a fost vânată în tot acest timp pentru a fi transformată în cea mai redutabilă armă. Chiar după ce a anunţat că a finalizat cercetările privind „raza mortală”, în 1943 Tesla moare, luând secretul cu el în mormânt. Era în plin război mondial. Tocmai de aceea moartea sa nu este lipsită de controverse.

Moartea lui Tesla – misterul documentelor

La scurt timp după marea sa descoperire, Tesla moare, în plin război mondial. Invenţia lui putea schimba oricând soarta războiului, deci era firesc ca documentele şi notele savantului să devină o “comoară” vânată de serviciile secrete. FBI-ul s-a pus în mişcare, de teamă ca acestea să nu ajungă pe mâna Axei sau a sovieticilor.
A doua zi după moartea lui Tesla, dimineaţa, nepotul acestuia, Sava Kosanovic – oficial iugoslav dornic de avansare, suspectat că ar avea legături cu partidul comunist din ţara sa – se grăbea să ajungă în camera unchiului său de la hotelul New Yorker. Până când a ajuns el, corpul lui Tesla fusese deja ridicat, iar Kasanovic bănui că cineva scormonise deja prin lucruri. Avea dreptate: lipseau documente tehnice şi un caiet negru cu câteva sute de pagini, câteva dintre ele marcate “Guvernul” – pe care el ştia că unchiul său le păstra.
Documentele rămase au fost preluate de autorităţi şi analizate de Biroul de Cercetare Ştiinţifică şi Dezvoltare. Concluzia dată publicităţii era menită să distragă atenţia de la importanţa uriaşă a muncii savantului: “Ideile şi eforturile lui Tesla din ultimii 15 ani au, în principal, un caracter speculativ, filosofic şi într-o oarecare măsură de promovare, adeseori referindu-se la producerea şi transmiterea fără fire a energiei electrice; nu sunt prezentate metode şi principii noi, solide şi funcţionale pentru a le pune în practică”.

În 1952, restul de documente şi bunuri ale lui Tesla au fost trimise lui Sava Kosanovic, la Belgrad. Aici a fost creat un muzeu în onoarea marelui inventator. Timp de mulţi ani, în timpul regimului comunist al lui Tito, sovieticii au fost singurii care au avut acces la documente.
Pe tot parcursul Războiului Rece, confruntarea s-a dat în jurul realizării practice a armelor şi surselor de energie propuse de Tesla. Se urmărea crearea unei arme care să protejeze America de un eventual război nuclear. Oficial, proiectul a fost un eşec. În realitate, nu se ştie până unde au mers realizările. Ideile lui Tesla sunt şi astăzi insuficient înţelese şi valorificate. Să nu uităm că el a propus ca sursă de energie forţa gravitaţională sau magnetismul, ori că este părintele armelor numite azi “psihotronice” care presupun un control al minţii umane prin intermediul undelor de înaltă frecvenţă, cu efectul îmbolnăvirii subite sau morţii.

Maşina de zbor Tesla: OZN-ul de azi

Tesla a brevetat o maşină de zbor care prin descrierile făcute de el însuşi este asemănătoare cu ceea ce noi numim azi OZN. Maşina se poate deplasa în orice direcţie, are decolare verticală şi foloseşte un motor alimentat wireless cu energie electrică, astfel că poate staţiona mult timp în aer. Tesla o destina uzului militar, dar şi celui civil, pentru a înlocui…automobilul. Este foarte probabil că ea a fost de mult fabricată, dar din considerente economice şi de altă natură, nu a trecut în uzul frecvent.
Ce ar însemna de exemplu o astfel de maşină pentru industria automobilului sau cea aeronautică?
La fel ca mai toate marile descoperiri, ea va fi utilizată pe scară largă cu mari întârzieri, poate chiar de secole. Ceea ce noi numim azi progres tehnologic avansat, s-a realizat în urmă cu un secol, dar abia acum a ajuns pe piaţă. Este păcat că interesele financiare, care impun exploatarea la maxim a unei descoperiri, şi abia apoi perfecţionarea, întârzie atât de mult progresul omenirii.
Descrierea acestui aparat o va face chiar Tesla, în numeroasele articole publicate în marile reviste americane:
„În urmă cu 20 de ani, credeam că voi fi primul om care va zbura, că eram pe punctul de a realiza ceva unic. Munca mea se desfăşura în domeniul electricităţii şi nu mi-am dat seama că motoarele cu benzină se dezvoltaseră atât de mult încât puteau face un avion fezabil. La vremea aceea, lucram la transmisia fără fire a energiei electrice. Ideea mea era să construiesc o maşină de zbor propulsată de un motor electric, alimentat cu energie de la staţiile de la sol. Încă nu am realizat aceasta, dar sunt sigur că o voi face la timpul potrivit. Când am aflat că am fost anticipat de cercetători din alte domenii, am început să studiez problema zborului din alte unghiuri. Devenea o problemă de mecanică, nu de electricitate. Ştiam că există surse de energie mai bune decât cele de acum, şi prin eforturi îndelungate, după ani de zile, am înţeles posibilitatea utilizării principiilor vâscozităţii şi aderenţei fluidelor în construcţia motorului meu”.
“Acum că am realizat motorul, următorul pas este maşina perfectă de zbor.” „Un avion care să folosească motorul dumneavoastră?”, a întrebat reporterul. Răspunsul lui Tesla este surprinzător şi acum, după aproape 100 de ani. “Maşina de zbor a viitorului – maşina mea de zbor – va fi mai grea decât aerul, dar nu va fi un avion. Nu va avea aripi şi nici propulsoare. Va fi solidă şi stabilă. Văzută la sol, nici nu îţi dai seam că e un aparat de zbor. Totuşi, va putea zbura în orice direcţie în perfectă siguranţă, la viteze mult mai mari decât cele atinse până acum, în ciuda curenţilor de aer verticali şi a golurilor de aer. Va putea urca şi în astfel de curenţi dacă e nevoie, staţiona în aer perioade mari de timp, chiar şi la viteze foarte mari ale vântului.
Puterea sa de zbor nu va depinde de aripi, ca la păsări, ci de acţiuni mecanice pozitive”.
“Prevăd o dezvoltare a maşinilor de zbor care să o depăşească pe cea a automobilului. Mă aştept la o contribuţie importantă a domnului Ford la realizarea acestui progres. Problema locurilor de parcare şi a drumurilor aglomerate va fi rezolvată. Turnuri de parcare se vor înălţa în marile oraşe, iar şoselele se vor înmulţi doar atât cât este nevoie. În final, şoselele vor deveni inutile pentru că civilizaţia va abandona roţile pentru aripi”.
“Copilul visurilor lui Tesla”, cum numea inventatorul maşina sa de zbor, aşteaptă să fie redat oamenilor.

Sursa:http://revistainimaderoman.blogspot.com/2010/02/numarul-1-2010-februarie-nicolae-tesla.html

<span>Post a comment</span>