Energia utilizata pentru incalzirea si racirea cladirilor este de ordinul a 30% din consumul energetic mondial. In foarte putine locuri din lume cladirile nu au nevoie de incalzire sau racire pentru a exista conditii normale de lucru si viata. Practic, toate aspectele constructive ale cladirilor pot fi examinate si imbunatatite pentru reducerea consumului energetic.

Consumul de energie pe locuitor in Romania este cu 50% mai mare decat media Uniunii Europene. Acest lucru poate fi explicat atat prin intensitatea energetica foarte mare din industrie, cat si prin risipa energetica exagerata din cladiri. Ani de zile s-au construit cladiri de locuit cu o slaba protectie termica si in general cu materiale termoizolante de slaba calitate. Rezistenta termica a ferestrelor si usilor este de 3, respectiv 5 ori mai mica decat in Occident, ceea ce inseamna pierderi uriase de caldura. Avand in vedere si pierderile mult mai mari prin pereti se ajunge ca pentru un apartament de 2 camere din Romania sa se consume de 2 ori mai multa caldura fata de un apartament de 4 camere in Germania.

Consumul necesar pentru incalzirea/ racirea cladirilor poate fi redus prin imbunatatiri aduse sistemului de incalzire si climatizare si printr-o mai buna izolare termica a peretilor si spatiilor vitrate. Prin reabilitarea termica a cladirilor consumul de energie scade cu cel putin 40%.

Reabilitarea si modernizarea termica a cladirilor presupun:
– imbunatatirea performantelor de izolare termica a elementelor de constructie care delimiteaza de exterior spatiile interioare incalzite;
– cresterea eficientei energetice a instalatiilor interioare de incalzire si de alimentare cu apa calda de consum, a centralelor termice, punctelor termice si a retelelor de distributie care se gasesc in interiorul cladirilor sau adiacente acestora.

Dupa criza energetica din 1973, toate tarile din Europa de Vest au trecut la efectuarea unor programe nationale de protectie termica. Ca urmare a acestor politici, consumul specific de energie pentru incalzirea cladirilor a scazut continuu. Iata cateva exemple:

Germania: in 2001, consumul de energie s-a redus, fata de 1978, cu 65%;
Austria: s-a ajuns in 1997, fata de 1984, la o reducere a consumului de energie cu 55%;
Franta: s-a ajuns in 2001, fata de 1974, la o reducere a consumului de energie cu 60%.

In disputa, de multe ori demagogica, sisteme locale de incalzire – sisteme centralizate si in “redescoperirea” enormelor pierderi din retelele de transport – distributie, se ignora faptul ca aceste probleme ar fi fost eliminate de mult daca guvernantii ar fi avut vointa politica (si nu doar dorinta electorala) de a transpune in practica masurile de reabilitare termica a cladirilor si instalatiilor, cu utilizarea unor materiale performante si folosirea eficienta a “ajutoarelor de caldura” nu pentru consum, ci pentru inlaturarea cauzelor care duc la consumuri energetice mari.
Avand in vedere faptul ca prin reabilitare termica consumul de energie scade cu cca. 40%, costurile medii pentru reabilitare fiind de cca. 2000 – 2500 euro/ apartament si tinand cont ca pentru incalzire si preparare apa calda se consuma annual 7 – 8 mil tep (milioane tone echivalent petrol), rezulta urmatoarele date brute:
– pentru reabilitarea termica a 1 mil. de locuinte ar trebui facuta o investitie de cca. 2 – 2,5 mld euro.
– Investirea sumei de 2 – 2,5 mld euro in reabilitare termica ar duce la crearea a aproximativ 100.000 noi locuri de munca(!!!).
– Economiile anuale de combustibil, ca urmare a reducerii consumului energetic, ar fi de cca. 1 mil. tep/ an, respective aproximativ 270 milioane dolari annual.

Este evidenta intrebarea: de ce nu demareaza imediat un program amplu de rabilitare termica?

Se poate argumenta ca lucrurile nu sunt atat de simple incat sa se poata rezolva printr-o simpla masura legislative si ca proportia de 97% a proprietatii particulare asupra locuintelor face ca statul sa nu se poata implica altfel decat prin intermediul proprietarilor intr-o astfel de actiune.
Exista, insa, suficiente parghii pe care statul le are la indemana pentru demararea unui program de anvergura. Modificarea HG 174/ 2002, la sfarsitul lunii decembrie a anului trecut, constituie prima incercare consistenta a guvernului de a sprijini pe cei care sunt dispusi sa-si reabiliteze termic locuintele si in felul acesta sa consume mai putin. Conform hotararii de govern, asociatiile de proprietari pot decide, prin votul a doua treimi din numarul total al locatarilor, inceperea actiunilor de reabilitare termica a cladirii. O treime din suma necesara reabilitarii se acopera de catre administratia locala (primarii), o treime se acopera de la buget, iar o treime din fondurile proprii ale locatarilor. Au fost eliminate din HG 174, articolele referitoare la obligativitatea ipotecarii locuintei pana la achitarea datoriilor contractate in vederea reabilitarii termice a imobilului.
Cei care doresc sa-si reabiliteze locuintele au de parcurs suficiente bariere birocratice si se vor lovi in mod cert de insuficienta fondurilor alocate acestui scop, dar trebuie remarcat ca este pentru prima data cand se actioneaza mai hotarat in sensul sprijinirii celor care doresc sa nu mai risipeasca energia.
Perspectivele in domeniul energiei, in general, si in cel al energiei termice, in special, nu sunt deloc optimiste, avand in vedere evolutia preturilor la combustibilii fosili, asa incat este de presupus ca vor fi din ce in ce mai multi cei care vor intelege ca reabilitarea termica constituie o foarte buna cale de micsorare a facturilor la energia termica.
Pentru a intelege importanta reabilitarii termice trebuie reflectat asupra unui lucru: printr-un perete izolat termic pierderile de caldura se reduce la mai mult de jumatate, ceea ce duce la micsorarea corespunzatoare a costurilor!

4 cm de vata minerala (polistiren expandat, etc.) izoleaza termic mai bine decat 40 cm de perete din caramida.

Pana in 2008, fiecare cladire trebuie sa beneficieze de un certificate energetic care sa ateste conformarea energetica si de o documentatie de reabilitare termica, elaborate de consultanti si experti autorizati. Studiile efectuate la nivelul Comunitatii Europene au relevat faptul ca aproximativ 40% din consumul national de energie este datorat domeniului construit.

In cazul cladirilor de locuit, repartitia consumului energetic este cu aproximatie urmatoarea:
– 65% pentru incalzirea cladirii;
– 15% pentru apa calda de consum;
– 10% pentru instalatii electrocasnice;
– 10% pentru iluminat.

Se poate constata cu usurinta ca ponderea cea mai mare in consumul energetic o detine incalzirea. De aici si interesul care trebuie acordat pentru reducerea acestui consum, in conditiile pastrarii unui nivel acceptabil de confort.
Toate elementele componente ale unei constructii au pierderi de caldura. Pentru a obtine un coeficient global de transfer termic cat mai mic este necesar sa se actioneze asupra tuturor elementelor componente ale anvelopei.
In continuare vom prezenta cateva seturi de masuri practice care duc la reducerea consumului de caldura.

Masuri de reabilitare termica, tinand cont de criteriul costurilor de investitie

Tinand cont de criteriul costurilor de investitie, solutiile de reabilitare si modernizare a cladirilor se pot clasifica astfel:

– Solutii “fara costuri”, (zero – cost);
– Solutii cu “costuri reduse sau medii”;
– Solutii complexe, cu costuri ridicate.

Clasificarea solutiilor tine cont de costurile pentru lucrarile de reabilitare si modernizare, rezultand ca valoarea investitiei este mai ridicata in cazul reabilitarii instalatiilor. Deci, pentru a esalona masurile de reabilitare in functie de criteriul costurilor de investitie, se vor propune solutiile de reabilitare a anvelopei.

Solutii “fara costuri” (zero – cost):
– inregistrarea regulata a consumurilor de energie;
– etansarea gurilor de acces la instalatiile sanitare;
– indepartarea obiectelor care impiedica cedarea de caldura a radiatoarelor (mobile, perdele);
– introducerea intre perete si calorifere a unor placi izolatoare si reflectorizante;
– etansarea ramelor de la usi si ferestre;
– optimizarea orarului de functionare a sistemului de apa calda;
– reducerea temperaturilor din incaperile nelocuite.

Solutii cu “costuri reduse sau medii”:
– inlocuirea geamurilor sparte;
– inlocuirea garniturilor si armaturilor defecte de apa calda menajera;
– inlocuirea robinetelor de trecere defecte din reteaua de distributie a instalatiilor de incalzire;
– asigurarea etansarii tuturor geamurilor;
– asigujrarea etansarii usilor de intrare, catre casa scarilor si ghene;
– inlocuirea robinetelor cu dublu reglaj defecte;
– dotarea corpurilor statice de la ultimul nivel cu ventile de aerisire;
– spalarea corpurilor statice (prin demontare de pe pozitie) cu jet de apa sub presiune sau chimic pentru eliminarea malului si a depunerilor de nisip;
– inlocuirea radiatoarelor fisurate si a tevilor de distributie colmatate;
– detartrarea conductelor de distributie prin spalare chimica;
– izolarea niselor de calorifer;
– repararea canalelor verticale de ventilare naturala in bai si bucatarii;
– izolarea conductelor de distributie si a conductelor de transport apa calda de consum din subsol;
– montarea unui rand suplimentar de geam la ferestrele exterioare;- montarea de debitmetre pentru bransamentul – de alimentare cu apa calda din subsolul ethnic;
– montarea contoarelor de caldura pe cladire.

Solutii cu “costuri ridicate”:

Aceste solutii au in vedere instalatiile interioare, sursele de caldura si structura cladirilor:
– instalarea de robinete termostatice si de repartitoare de costuri;
– inlocuirea coloanelor de distributie si a racordurilor la corpurile de incalzire;
– montarea pe coloane a dispozitivelor de echilibrare a presiunii;
– inlocuirea corpurilor de incalzire perimetrala cu corpuri avand randament termic ridicat;
– adoptarea distributiei de agent termic pe orizontala la nivel de apartament;
– reabilitarea suprafetelor vitrate ale cladirilor;
– adoptarea sistemului de contorizare pe apartament;
– utilizarea energiei solare pentru prepararea apei calde consum;
– adoptarea unor solutii de ventilare – climatizare pentru cladirile ce necesita conditii deosebite de microclimat;
– inlocuirea utilajelor din punctele termice si centrala termica cu utilaje eficiente cu un randament ridicat;
– adoptarea unei scheme moderne de automatizare, masura si control in puctele termice si centrale termice;
– inlocuirea retelelor de distributie agent termic si apa calda de consum cu conducte preizolate;
– reabilitarea teraselor;
– reabilitarea peretilor exteriori (izolare cu un strat suplimentar de termoizolatie, etc.);
– reabilitarea planseelor peste subsol;
– utilizarea surselor neconventionale de caldura (geotermala, caldura stocata in sol sau apa freatica) prin montarea in centralele termice a pompelor de caldura, cazane cu condensatie si sisteme cogenerare.

Ierarhizarea solutiilor in functie de economia de energie

Prin aplicarea solutiilor de reabilitare termica se pot obtine economii anuale de energie de 50 – 60 %.
Analizand distributia pierderilor de caldura prin elementele anvelopei pentru un apartament mediu inainte si dupa reabilitare, rezulta ca pierderile cele mai mari de caldura sunt prin infiltratiile ferestrelor si peretii exteriori. Tinand cont de economia neta de energie care se obtine, diversele solutii de reabilitare se clasifica astfel:
– reabilitarea suprafetelor vitrate a cladirilor;
– reabilitarea teraselor;
– reabilitarea planseelor peste subsol;
– utilizarea surselor neconventionale de caldura (geotermala, caldura stocata in sol sau apa freatica), prin montarea in centralele termice a pompelor de caldura, cazane cu condensatie sisteme cu cogenerarare;
– inlocuirea utilajelor in punctele termice si centralele termice;
– inlocuirea retelelor de distributie agent termic si apa calda de consum cu conducte preizolate;
– adoptarea sistemului de contorizare pe apartament;
– adoptarea unei scheme automate de masura si control in punctele termice si centralele termice;
– utilizarea energiei solare pentru prepararea apei calde de consum;
– adoptarea sistemului de contorizare pe cladire;
– inlocuirea instalatiilor interioare de incalzire.

Dan DONCIU
Alfa Agenda 21
alfa.agenda21@gmail.com
tel. 0722.34.43.92
Splaiul Independentei 202 A, sector 6, Bucuresti

Petru Sorin DANDEA
Vicepresedinte
dandea@cartel-alfa.ro
Confederatia Nationala Sindicala “Cartel ALFA”

Sursa:www.studiidecaz.ro